Ziua Muncii s-a transformat, în cele mai multe țări, în prilej de sărbătoare și de minivacanță, chiar dacă pornește de la o situație tragică, soldată cu moartea unor protestatari care au cerut reducerea zilei de lucru la opt ore. Astăzi, zilele libere pe care le primesc angajații se transformă în ocazii pentru a merge la petreceri, picnicuri sau excursii, 1 Mai devenind o dată importantă mai mult pentru turism decât pentru comemorarea celor care și-au dat viața, în 1886, la Chicago.

După schimbarea regimului politic, din 1990, ziua de 1 Mai a devenit exclusiv prilej de distracție, pentru românii care și-au luat revanșa, la capătul a 45 de ani de comunism, timp în care 1 Mai Muncitoresc reprezenta obligația de a participa la paradele propagandistice.

În ultimii ani, în România, ziua de 1 Mai atrage după sine cel puțin încă o zi liberă, care se poate lega de weekend, transformând sărbătoarea muncii într-o minivacanță. Nici patronii firmelor, nici instituțiile statului nu par a avea o problemă cu înmulțirea zilelor libere pentru angajați, iar cei care au afaceri în turism și HORECA se bucură de cifre record ale încasărilor.

Chiar guvernele din ultimii ani au încurajat sărbătorirea prelungită a zilei de 1 Mai, pentru a crește câștigurile din turism, iar hotelurile și pensiunile sunt deja ocupate în proporție de 100%, în fiecare an, cu două-trei săptămâni înainte de Ziua Muncii, în zonele preferate de români.

Pentru români, ziua de 1 Mai se asociază astăzi mai degrabă cu micii și berea sau cu posibilitatea de a avea o minivacanță de trei, până la cinci zile, fără a mai conta originea acestei sărbători sau măcar amintirea manifestațiilor comuniste. Este un prilej de relaxare și distracție de grup.

(Jurnal)