AcasăActualitateCum a devenit Giurgiu un hub de videochat „work from home” și...

Cum a devenit Giurgiu un hub de videochat „work from home” și totodată paravan pentru rețelele de escrocherii!

Din investigațiile și discuțiile avute cu diferite entități precum și din estimările neoficiale ale specialiștilor și monitorizările de securitate rezultă că în Giurgiu există o comunitate activă de aproximativ 800 – 1.500 de persoane  care generează venituri din videochat clasic sau platforme independente (OnlyFans, Fansly, TikTok Live).

 Constatarea este reală deși nu există date statistice oficiale, defalcate, strict pentru municipiul și județul Giurgiu emise de instituții precum Institutul Național de Statistică (INS) sau ANAF, deoarece această activitate este monitorizată global sau fiscalizată sub coduri CAEN generale:  „Activități de producție cinematografică, video” sau prin PFA-uri/SRL-uri cu obiecte de activitate diverse.

În comparație cu  Bucureștiul unde domină marile studiouri fizice securizate, în Giurgiu formatul preferat este independența ( work from home). Modelele își amenajează propriile camere și folosesc platforme precum OnlyFans pentru a evita comisioanele studiourilor, dar și pentru a-și păstra discreția într-o comunitate mică.

Modelele de top independente obțin venituri cuprinse între 3.000 și peste 10.000 de euro lunar. În cazuri excepționale, monitorizate de Fisc la nivel național, creatorii de pe platforme de tip OnlyFans au raportat încasări de peste 50.000 de euro pe lună (!), fără a achita taxe.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat controale masive asupra persoanelor fizice cu averi nejustificate. În Giurgiu, zeci de persoane au intrat în vizorul inspectorilor fiscali pentru sume intrate în conturi din străinătate (în special din Marea Britanie și SUA) prin procesatori de plăți precum Paxum sau Stripe, fără a fi declarate prin Declarația Unică.

Pe străzile municipiului Giurgiu și în comunele din județ, contrastul social a devenit strigător la cer. Tineri de abia trecuți de vârsta majoratului, care nu figurează în nicio bază de date cu vreo zi  pe cartea de muncă, au ajuns să conducă bolizi de lux, de zeci sau sute de mii de euro, achiziționîndu-și imobile somptuoase.

În timp ce economia locală este sufocată de lipsa locurilor de muncă, „industria din umbră” finanțează un stil de viață opulent, complet deconectat de realitatea fiscală a regiunii. Verificările sunt extrem de rare, formale, birocratice și vizează de obicei micii comercianți, în timp ce posesorii de mașini sport și vile noi – fără venituri declarate – sunt lăsați în pace.

Nu există o strategie locală integrată între organele de control fiscal, poliție și primării pentru a confrunta fenomenul spălării de bani din această industrie. Autoritățile par mulțumite că acești bani „intră în județ” și sunt cheltuiți în magazinele și serviciile locale, stimulând artificial o economie altfel muribundă.

În spatele acestei lipse de reacție nu se ascunde doar incompetența, ci o formă subtilă și toxică de complicitate locală. Într-o comunitate mică, unde „toată lumea cunoaște pe toată lumea”, legăturile de rudenie, prietenie sau interesele politice blochează adesea orice anchetă serioasă.

De la funcționarii publici care închid ochii când eliberează autorizații sau înmatriculează mașini de lux pe numele unor bunici, până la instituțiile de aplicare a legii care intervin doar atunci când sunt obligate de structurile centrale (DIICOT București), se resimte o toleranță tacită.

Această complicitate „de facto” transformă județul Giurgiu într-un paradis sigur pentru evaziunea fiscală și îmbogățirea rapidă din exploatarea intimității online.

 

(Jurnal)

Din investigațiile și discuțiile avute cu diferite entități precum și din estimările neoficiale ale specialiștilor și monitorizările de securitate rezultă că în Giurgiu există o comunitate activă de aproximativ 800 – 1.500 de persoane  care generează venituri din videochat clasic sau platforme independente (OnlyFans, Fansly, TikTok Live).

 Constatarea este reală deși nu există date statistice oficiale, defalcate, strict pentru municipiul și județul Giurgiu emise de instituții precum Institutul Național de Statistică (INS) sau ANAF, deoarece această activitate este monitorizată global sau fiscalizată sub coduri CAEN generale:  „Activități de producție cinematografică, video” sau prin PFA-uri/SRL-uri cu obiecte de activitate diverse.

În comparație cu  Bucureștiul unde domină marile studiouri fizice securizate, în Giurgiu formatul preferat este independența ( work from home). Modelele își amenajează propriile camere și folosesc platforme precum OnlyFans pentru a evita comisioanele studiourilor, dar și pentru a-și păstra discreția într-o comunitate mică.

Modelele de top independente obțin venituri cuprinse între 3.000 și peste 10.000 de euro lunar. În cazuri excepționale, monitorizate de Fisc la nivel național, creatorii de pe platforme de tip OnlyFans au raportat încasări de peste 50.000 de euro pe lună (!), fără a achita taxe.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat controale masive asupra persoanelor fizice cu averi nejustificate. În Giurgiu, zeci de persoane au intrat în vizorul inspectorilor fiscali pentru sume intrate în conturi din străinătate (în special din Marea Britanie și SUA) prin procesatori de plăți precum Paxum sau Stripe, fără a fi declarate prin Declarația Unică.

Pe străzile municipiului Giurgiu și în comunele din județ, contrastul social a devenit strigător la cer. Tineri de abia trecuți de vârsta majoratului, care nu figurează în nicio bază de date cu vreo zi  pe cartea de muncă, au ajuns să conducă bolizi de lux, de zeci sau sute de mii de euro, achiziționîndu-și imobile somptuoase.

În timp ce economia locală este sufocată de lipsa locurilor de muncă, „industria din umbră” finanțează un stil de viață opulent, complet deconectat de realitatea fiscală a regiunii. Verificările sunt extrem de rare, formale, birocratice și vizează de obicei micii comercianți, în timp ce posesorii de mașini sport și vile noi – fără venituri declarate – sunt lăsați în pace.

Nu există o strategie locală integrată între organele de control fiscal, poliție și primării pentru a confrunta fenomenul spălării de bani din această industrie. Autoritățile par mulțumite că acești bani „intră în județ” și sunt cheltuiți în magazinele și serviciile locale, stimulând artificial o economie altfel muribundă.

În spatele acestei lipse de reacție nu se ascunde doar incompetența, ci o formă subtilă și toxică de complicitate locală. Într-o comunitate mică, unde „toată lumea cunoaște pe toată lumea”, legăturile de rudenie, prietenie sau interesele politice blochează adesea orice anchetă serioasă.

De la funcționarii publici care închid ochii când eliberează autorizații sau înmatriculează mașini de lux pe numele unor bunici, până la instituțiile de aplicare a legii care intervin doar atunci când sunt obligate de structurile centrale (DIICOT București), se resimte o toleranță tacită.

Această complicitate „de facto” transformă județul Giurgiu într-un paradis sigur pentru evaziunea fiscală și îmbogățirea rapidă din exploatarea intimității online.

 

(Jurnal)

ARTICOLE SIMILARE

VREMEA

Giurgiu
cer acoperit de nori
10.7 ° C
10.7 °
10.7 °
88%
2.6m/s
97%
mie
20 °
J
18 °
vin
18 °
S
16 °
D
13 °

Stiri

PROMO

SC PATY MEDIA SRL - Obiecte promoționale personalizate - Complex ANCORA, Giurgiu

DEZVOLTARE SITE-URI & APLICAȚII WEB

Dezvoltare site-uri & aplicatii web. Optimizare. Mentenanta - Sector web

NOTA

Vă rugăm să folosiți un limbaj decent în comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul jurnalgiurgiuvean.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii. Responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului!