Consumul de alcool în România, de aproape 3 ori mai mare decât media Uniunii Europene. În ce zonă a țării se bea cel mai mult…

0
349

Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică frecvența consumului intens de alcool este de aproape 3 ori mai mare în România – 11,1% – comparativ cu media Uniunii Europene – 3,7%.

În mod paradoxal, în timpul pandemiei, consumul de alcool a fost la același nivel cu cel dinainte, din  2019.

La bere de exemplu, consumul a fost chiar mai mare în 2020 față de 2019. La un an după pandemie, consumul de ”tării” a crescut cu 50%, potrivit datelor publicate de Statistică.

 În România  cel mai mult alcool se bea în Oltenia, urmată îndeaproape de Moldova, la ceva distanță în Dobrogea , în regiunea de Centru și de Nord-Vest, în Banat și în Capitală.

Oltenii și moldovenii conduc detașat la ”tării”!. La bere pe primele două locuri sunt tot oltenii și moldovenii, urmați de românii din regiunea Centru a țării.

La vin, moldovenii îi bat pe olteni, la consum, urmați de dobrogeni…

La consumul pe grupe de vârste,  paradoxal, consumul din grupa 25-34 de ani și cel de 50-64 de ani sunt campionii, premiul fiind adjudecat aproape la egalitate, pe locul al treilea situându-se tinerii sub 24 de ani!

În Vestul țării generația celor de sub 25 de ani beau mult mai puțin, psihologii punând asta nu pe seama unei conștientizări mai puternice a efectelor nocive ale alcoolului, ci mai degrabă de teama de a nu fi fotografiați și puși pe Snapchat, Instagram sau Facebook de vreun amic binevoitor.

Un raport al Berenberg Research, a constatat că GenZ (generația Z-  cei ce s-au născut odată cu anul  1997 și s-a terminat în anul 2012). Majoritatea membrilor Generației Z sunt copiii celor din generația X și, uneori, a milenialilor, din întreaga lume .  Millenialii beau mai puțin decât au băut generațiile mai în vârstă la vârsta lor.

Raportul Berenberg Research mai arată că cei din generația Z preferă băuturi spirtoase în detrimentul vinului sau al berii. Acest lucru face ca Gen Z să fie prima generație de notă care preferă alte tipuri de băuturi alcoolice în locul berii.

Conform studiilor generațiile tinere par să considere berea ca fiind neautentică și neatrăgătoare.

Cel puțin unul din 10 români (11,1%) consumă alcool ”intens” cel puțin o dată pe săptămână, arată cel mai recent Raport al stării de sănătate a populației, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică. Peste 12% dintre tinerii români (15-24 de ani) consuma alcool de 2-3 ori pe săptămână, iar 38% spun că nu consumă deloc. În schimb, numărul celor care spun că beau zilnic este foarte mic.

Consumul total de alcool măsurat prin datele referitoare la vânzări a fost în medie de 10 litri de alcool pur per adult în țările Uniunii Europene în anul 2018, în scădere de la 11 litri în anul 2008, arată datele din raportul INSP. (datele din anii 2018 și 2019 sunt cele mai recente cuprinse în raportul anual al INSP – n.red).

Valoarea consumului total de alcool în România a fost în anul 2018 de 10,1 litri de alcool pur per adult și a înregistrat o scădere din 2008 de la valoarea de 12 litri de alcool pur per adult, arată același raport.

38% dintre tinerii români spun că nu consumă alcool deloc. 12% beau de 2-3 ori pe săptămână.

În afară de cantitate, frecvența și intensitatea consumului sunt, de asemenea, importante pentru evaluarea consumului dăunător de alcool, spun specialiștii.

La Giurgiu, din observațiile făcute sporadic și nu ca urmare a vreunui studiu, cea mai frecventă băutură consumată este  berea. Consumul de vin cumpărat din marketuri sau consumat la restaurant este mic, deoarece mulți dintre giurgiuveni cumpără struguri și fac vin  pentru consumul propriu sau cultivă struguri pentru vin în vii pe terenuri reduse , în aproape toate localități din județ.  Predomină zaibărul și nicidecum  vinurile nobile ce necesită o tehnologie specială…

În pivința frecvenței, în România, s‐au înregistrat consumuri mai mari de alcool astfel:  lunar (28,3%), mai rar de odată pe lună (19,35) și niciodată în ultimele 12 luni (30,5%) comparativ cu cele ale UE, respectiv 22,8%, 13,9 % și 26,2%.

Așa cum menționam la începutul materialului, frecvența consumului intens de alcool, cel puțin o dată pe săptămână, dintre țările UE, cea mai mare este în România, de 11,1%, adică de aproape  3 ori mai mare comparativ cu media UE (3,7%),  conform studiilor.

(Jurnal)

*** Consumul ”intens” de alcool este definit precum consumul a mai mult de 60g de etanol pur cu o singură ocazie, se arată în raportul Institutului Național de Sănătate Publică.