Ordinea de zi a ședinței de marți, 12 noiembrie, a Consiliului Local Giurgiu, care are ca teme de dezbatere două subiecte extrem de importante, creează oarece ambiguități.
Subiectele apar la Art. II, din H. C. L. 145/30.05.2024, al cărui conținut se modifică și se completează cu următorul cuprins…
1. Se aprobă organizarea Referendumului local în vederea consultării cetățenilor din Municipiul Giurgiu cu privire la:
a) Construirea unui incinerator de deșeuri medicale sau alte tipuri de deșeuri;
b) desființarea Direcției Poliției Locale și reorganizarea ei sub forma unui compartiment funcțional, în cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Este de apreciat acest mod de consultare direct, fiind un exercițiu democratic, însă întrebarea care se naște se referă la oportunitatea sumelor cheltuite pentru acest demers și dacă, în spatele acestor diligențe, se ascund alte interese, respectiv motive.
Incineratorul a fost un subiect mediatizat atât pe plan național, și nu numai, dacă avem în vedere poziția fermă a cetățenilor și autorităților din orașul vecin, Ruse. Mai mult, mitingurile și manifestările comune ale giurgiuvenilor și cetățenilor de peste Dunăre, au fost ferme, în sensul interzicerii construirii acestui incinerator.
Pozițiile unor politicieni locali fiind la fel de tranșante ca și demersurile făcute înaintea campaniei de la locale. Practic toate vocile, atât a autorităților româno-bulgare, a clasei politice, cât și a cetățenilor de pe cele două maluri ale Dunării, au spus ferm și clar, NU! construirii incineratorului. Ce legitimitate mai are atunci acest formal exercițiu democratic, consumator de resure financiare ?
Al doilea subiect la fel de important se referă la transformarea Poliției Locale într-un compartiment funcțional, o schimbare strict juridică, care se rezumă la desfințarea personalității juridice de sine stătătoare a actualei Poliții Locale. Motivul, conform expunerilor din raportul Primăriei, se referă la multitudinea de sesizări și nemulțumiri adresate de populație, referitoare la lipsa de eficiență a acestei structuri.
În concluzie, ne întrebăm retoric: dacă monitorizarea făcută de Primărie, în privința activității instituției a fost făcută obiectiv și de ce n-au fost luate măsuri de către Consiliul Local de-a lungul anilor, în privința sancționării celor ce au greșit sau nu și-au făcut datoria. La fel de important este de știut câte asemenea sesizări există și ce au făcut cei ce sunt plătiți să le rezolve, nu doar să constate, pentru ca apoi să recurgă la măsuri extreme de genul celei de față.
Ne-am dori un punct de vedere și o expunere clară a celor ce aveau ca sarcină monitorizarea Poliției Locale, întrucât o schimbare, doar de formă, nu ne garantează că activitatea polițiștilor locali va deveni una eficientă, sigură și populația va fi mulțumită.
În consecință, dorim un raport pertinent a celor de la monitorizare, în speță a Comisiei Locale de Ordine Publică, pus la dispoziția opiniei publice și a presei locale, privind activitatea Poliției Locale, asupra aspectelor negative, a sancționării celor ce nu și-au făcut datoria, cât și a numărului plângerilor primite de la giurgiuveni, a celor mai grave probleme ce nu și-au găsit rezolvarea, motivele reale ce au dus la nemulțumirea populației.
Raportul ar mai trebui să cuprindă propunerile concrete de eficientizare și sustenabilitate ale acestui serviciu și nu în ultimul rând evaluările profesionale ale polițiștilor locali. Fără toate aceste criterii, totul pare mai degrabă o poliță plătită acestei instituții, fără a servi deloc interesului public, și răspunde astfel nemulțumirii populației, la care se face referire în argumentația Primăriei.
În demersul nostru jurnalistic, ne-am adresat evident Direcției Poliției Locale, solicitând un punct de vedere conducerii acesteia, care a venit cu câteva precizări referitoare la eventuala decizie.
„Reorganizarea în orice formă a Direcției Poliției Locale Giurgiu nu poate face obiectul unui referendum local întrucât acesta este atributul legal exclusiv al Consiliului Local statuat atât prin OUG 57/2019(Codul Administrativ), art. 129, alin.(2), lit.a și alin.(3), lit.c, cât și în Lg.nr.155/2010(legea Poliției locale) art.4, alin(1) și alin(4).
Pe de altă parte, nu există o legătură de cauzalitate între calitatea activității poliției locale și modul de organizare structural a acestei instituții (adică cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică).
Totodată, nu trebuie ignorant rolul consultativ al Comisiei Locale de Ordine Publică care are printre atribuțiile specific prevăzute de art.29, alin.(1),, din Lg. nr.155/2010 și “analizarea periodică a activităților de menținere a ordinii și siguranței publice la nivelul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și formularea de propuneri pentru soluționarea deficiențelor constatate și pentru prevenirea faptelor care afectează climatul social.„
În acest context, dacă o evaluare complexă și obiectivă evidențiază necesitatea reorganizării structurale a Poliției Locale, autoritatea deliberativă a administrației publice locale are competență legală de a proceda la adoptarea măsurilor organizatorice adecvate.
În considerarea celor prezentate mai sus, organizarea Referendumului pentru motivele invocate în cadrul instrumentelor de motivare a Hotărârii Consiliului Local Giurgiu, nu își justifică utilitatea publică și nu sprijină interesul public, autoritățile administrației publice locale având autonomia, competența legală și obligația dispunerii măsurilor organizatorice necesare îmbunătățirii activității Poliției Locale.”
În consecință solicitarea ca populația municipiului să răspundă cu Da sau cu NU la cele două teme prezentate, pare redundantă ca să nu spunem inutilă.
Rămâne acum de văzut care va fi, marți, 12 noiembrie, decizia consilierilor locali, asupra celor două subiecte dezbătute „in extenso” de-a lungul acestui an, de noi presa locală și respectiv, îndelung comentate de către locuitorii comunității giurgiuvene, pentru ca scopul acestei ședințe să nu se reducă în cele din urmă la banala și totodată celebră replică: ”Fă-te că lucrezi!”
(Jurnal)