Cine a trecut în toată această perioadă de început al verii prin localitatea Hotarele, a fost surprins, cu siguranţă, de numărul celor care vând căpşuni pe marginea drumului. Există chiar şi o piaţă locală unde, de la primele ore ale dimineţii , cultivatorii de căpşuni din această zonă ce cuprinde mai multe localităţi (Hotarele, Herăşti, Băneasa, Greaca) vin cu maşini pline ochi de lădiţe cu căpşuni, proaspăt culese, negociind preţul en gros al acestora.
Mulţi folosesc pentru transportul fructelor chiar portbagajul autoturismelor personale . Preţul căpşunilor variază între 4 şi 6 lei/kg. Întrebându-i pe reprezentanţii administraţiei locale cât şi pe cultivatori despre ponderea acestei culturi în zonă, aceştia ne-au asigurat că Hotarele ar fi , de câţiva ani , cel mai mare bazin de cultivare al căpşunilor din ţară.
Ne-am oprit şi noi pentru puţin timp în această piaţă, pentru a sta de vorbă cu câţiva dintre cultivatorii ce s-au strâns imediat curioşi în jurul nostru, văzând camerele de fotografiat şi aflând în felul acesta că suntem de la presă. Oamenii n-au fost deloc reticenţi şi s-au arătat foarte dispuşi să ne vorbească despre munca lor.
Unul dintre cultivatorii cu care am stat de vorbă , ne-a făcut mai întâi un semn cu capul către câţiva indivizi ce parcaseră puţin mai încolo de noi, lângă nişte autovehicule tip furgonetă, adresându-ni-se mai mult din colţul gurii: Ăştia sunt de prin Bucureşti. Precupeţi care pur şi simplu îşi bat joc de noi… Ne dau 3-4 lei pe kilogram şi vând apoi căpşuna cu 8-9 lei la piaţă… Asta, în timp ce noi plătim apa, forţa de muncă, îngrăşămintele, tratamentele şi câte şi mai câte, că fructele astea sunt plăpânde şi delicate, nu cresc aşa, cum dă Dumnezeu… Le dai şi la preţul ăsta, n-ai ce să faci, că altfel rămâi cu ele şi de la o zi la alta unde să le păstrezi… ne mai spunea omul cu oarece resemnare în glas.
Le-am vorbit despre necesitatea de a se reuni într-o Asociaţie, dar cultivatorul mi-a spus că acest lucru este greu de realizat în condiţiile în care fiecare are orgolii şi vrea să vândă căpşuna cu preţul lui, nicidecum cu cel fixat de piaţă.
De implicarea statului nici să nu mai vorbim. Nimeni nu a mişcat un deget pentru noi – ne mai spunea omul din faţa noastră, cu faţa şi mâinile arse de soare. Aşa cum ne-au asigurat toţi cei cu care am mai stat de vorbă, până la momentul plecării noastre din această piaţă rudimentară, bazinul din zona Hotarele ar fi, la acest moment, cel mai important din România în ceea ce priveşte cultivarea căpşunilor. Dar din păcate nici instituţiile statului şi nici cultivatorii nu par conştienţi de oportunităţile pe care le pun la dispoziţie această zonă…
(Florian Tincu)