Lipsa de educație a unor părinți poate deveni nocivă de multe ori, pentru copiii acestora. În ultima vreme, la Giurgiu, din discuțiile cu cadre didactice din diferite unități școlare, grădinițe, am constatat lacune grave în comportamentul unor părinți.
O învățătoare la o clasă din ciclul primar, ne spunea că în urmă cu ceva timp o mămică a apărut pur și simplu în papuci și halat de casă în timpul unei ore de curs.
Asta se întâmplase după ce ce odrasla acesteia ceruse, ridicând două degete, să iasă afară.
De fapt elevul ieșise în curtea școlii, solicitându-i mamei sale prin intermediul telefonului mobil, să vină și să îl ia de la școală.
Evident că învățătoarea a rămas șocată de modul în care mama elevului a avut acces în școală, respectiv în sala de clasă…
Un alt cadru didactic ne spunea că o altă mămică, intrată în același mod, în timpul orei sale de curs, i-a solicitat pe un ton categoric, de față cu ceilalți elevi, să nu mai vorbească tare că îi deranjează băiatul.
Degeaba s-a apărat dascălul spunând că tonul său ridicat este folosit pentru ca toți copiii să poată auzi ce predă. Mămica a insistat amenințând că își va retrage copilul din acea clasă dacă dascălul va continua să vorbească tare!
La scurt timp după această întâmplare același cadru didactic ne spunea că, încercând să se conformeze sugestiei mamei copilului, a avut o mare surpriză. Unii dintre elevi au adormit cu capul pe bancă în timpul orei de curs. Iată de ce probabil insistase atât de vehement mama băiatului ca învățătoarea să nu mai vorbească tare, pentru ca fiul ei să nu fie deranjat din somn!
Un alt aspect ne-a fost relatat de către bunica unei fetițe. Ea spunea că sunt mămici care după ce își duc copiii la creșe stau toată ziua lângă ei ca să îi supravegheze, spre exasperarea educatoarelor care nu înțeleg deloc – după cum ne mărturiseau – de ce îi mai aduc acolo dacă oricum nu vor să se despartă de ei pentru câteva ore, timp în care își pot rezolva problemele în gospodărie sau la servici.
Întrebată de ce are acest comportament, mama unui copil a precizat: din teamă că dacă își va lăsa copilul cu educatoarele, acesta ar putea păți ceva…
Toate acestea nu sunt deloc născociri, sunt fapte reale, petrecute în orele de curs în școlile și grădinițele municipiului, ce pot oricând probate cu declarațiile celor care ni le-au relatat…
Din aceste exemple rezidă câteva întrebări. În primul rând cum au acces părinții de copii în timpul orelor de curs în unitățile școlare? Unde sunt paznicii, sau cei ce asigură siguranța elevilor în timpul orelor de curs?
O altă întrebare ar fi aceea legată de informarea părinților acestor copii de către conducerea școlii, de către diriginți, învățători, educatoare, asupra unor reguli elementare ce trebuie respectate, privitoare la relația lor cu școala și cu personalul didactic.
Trebuie înțeles că școala nu este tarlaua din fața casei nimănui și nici un loc public în care să intri ca în piață și să te rățoiești la dascăli după cum ai tu chef. Școala este un loc în care se face educație, în care copiii învață nu numai carte, ci mai ales cum să se comporte și să îi respecte pe alții, pe cei din jurul lor.
În concluzie, dacă părinții sunt primii care încalcă aceste noțiuni elementare de bun simț, ce pretenții vom putea avea mai târziu de la acești copii pe care, așa cum am văzut, unii părinți îi aduc la școală doar ca să doarmă mai bine!
(Florian Tincu)
