Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu privire la „Legea fugarilor”, confirmând constituționalitatea acesteia. Decizia CCR, luată cu unanimitate de voturi, stabilește că prevederile legii sunt conforme cu normele constituționale, potrivit unui comunicat transmis de CCR către AGERPRES.
Detalii ale deciziei CCR
CCR a examinat obiecția de neconstituționalitate ridicată de ICCJ asupra articolelor din Legea pentru modificarea și completarea Codului Penal (Legea nr. 286/2009) și a concluzionat că articolele vizate respectă Constituția. În esență, legea introduce o nouă infracțiune de evadare pentru persoanele condamnate definitiv care, după șapte zile de la pronunțarea sentinței, nu se prezintă la poliție pentru încarcerare.
„Legiuitorul a adoptat o normă de incriminare a unei fapte similare evadării, constând în sustragerea de la punerea în executare a mandatului de încarcerare, prin expirarea unui termen de șapte zile de la data pronunțării definitive a sentinței,” se arată în comunicatul CCR.
De asemenea, CCR a subliniat că legea respectă principiul neretroactivității, aplicându-se exclusiv cazurilor de după intrarea în vigoare a actului normativ.
Dispozițiile „Legii fugarilor”
Potrivit legii adoptate de Camera Deputaților în noiembrie 2023, persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de șapte zile la poliție sunt considerate evadate și riscă o pedeapsă suplimentară de la 6 luni până la 3 ani de închisoare. Dacă evadarea implică violență sau arme, pedeapsa crește între 1 și 5 ani de închisoare, iar evadarea se aplică și în cazurile de:
Neprezentarea la locul de detenție la expirarea perioadei legale de libertate;
Părăsirea fără autorizare a locului de muncă în exteriorul penitenciarului;
Încălcarea de către persoanele aflate în arest la domiciliu a interdicțiilor de deplasare sau a condițiilor impuse.
