Nici nu au început bine probele la Examenul de Evaluare Națională și unii dintre candidați au și început să o…comită! Așa se face că la proba de Limba și Literatura română cei care au corectat lucrările au adunat o groază de perle, dintre care vă redăm și noi câteva…

Astfel un elev a scris că : “Traian Vuia a proiectat un automobil …“gen” de zburat.” Iată obsedantul ”gen”, apare astăzi oriunde și oricând în vorbirea curentă a tinerilor… Așa se exprimă absolvenţii de clasa a VIII-a, care abia au susţinut proba la limba şi literaturara română, la Evaluarea Națională. 

Un text biografic a fost sursă de umor involuntar din partea unor candidaţi, neatenţi la informaţie şi la cerinţe.

“Traian Vuia s-a născut în județul de azi Traian Vuia.

 “A rămas fără bani de facultate și se împiedica de piedici ca să-și facă avion de zbor.”

“Traian era lipit, lipit. Un an a stat la facultate, dar a strălucit mai departe. Și a plecat la Paris să cerșească.”

Şi la gramatică, unii au avut dificultăţi. Așa se face că la un elev cuvântul “balconaș” s-a format dintr-un balcon, prin metoda constrângerii (?)

Rolul cratimei din propoziția “să urce-n pod” e să se urce în pod.

În cuvintele date sunt diftongi, adică mai mulți ftongi adunați.​

Un elev a inventat un sinonim pentru adjectivul “ciudată”: “uird”, transcris greşit din limba engleză.

Cuvântul “oprită” s-a format după ce cineva a închis geamul, iar lumina fierbinte a soarelui s-a oprit în el.

Din textul la prima vedere, un copil a înţeles mult mai mult decât a vrut să comunice autorul: “Mama inconștientă își lasă copilul să se suie în pod, chiar dacă poate să cadă în cap!”

Profesorii mărturisesc că au găsit nenumărate astfel de “perle”, în lucrările de la Evaluarea Naţională. Mai grav este însă faptul că peste 11.000 de copii nici măcar nu s-au mai prezentat. În comunităţile sărace din ţară și că sunt şcoli în care jumătate dintre cei care au absolvit gimnaziul au renunţat la examen.

Asemenea interpretări sunt dovezi că avem un sistem de educaţie ce nu reuşeşte, în 9 ani, să dea unui copil măcar control asupra limbii materne. Cei mai mulţi sunt din Iaşi, Bacău şi Bihor. În câteva comunităţi rurale extrem de sărace, procentul absenţilor ajunge la 50 la sută.

Mulţi dintre acești elevi locuiesc în ”ghetouri”, au părinţii în penitenciar ori au deja ei înşişi un bagaj infracţional.

(Jurnal)