Potrivit Ordinului  MEC nr.3.393/28.02.2017 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul gimnazial, publicat la 08.03.2017, care prevede Limba si comunicare, Matematica, Om si societate, Arte, Educație fizică și sport, Tehnologii, Consiliere și orientare, Curriculum la decizia școlii, „principalele elemente de noutate” ale programelor școlare pentru ciclul gimnazial ar fi „crearea unor premise pentru o concepție curriculară unitară și coerentă la nivelul întregului învățământ preuniversitar.

Mai exact, în ciclul gimnazial este continuat : 1. Modelul de proiectare curriculară pe competențe, implementat deja în învățământul primar. 2. Structurare din perspectiva modului în care fiecare disciplina de studiu poate contribui la realizarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu. 3. Accentul este pus pe dobândirea de competente: în acest mod este depașită abordarea centrata exclusiv pe acumularea de cunoștințe/conținuturi ale învățării, oferind elevilor oportunități pentru transferul și mobilizarea cunoștințelor și a abilităților în contexte variate de viață.

Sugestii metodologice…

Mai mult, la punctul 5 se precizează :  conform Legii educației, „programele acoperă doar 75% din timpul de predare-învățare-evaluare, cadrele didactice având în plus la dispoziție 25% din timpul alocat disciplinei pentru diversificarea și adaptarea situațiilor de învățare, în acord cu nevoile, interesele și aptitudinile fiecărui elev. (…) Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare pentru realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.

Lipsa de personal

Dincolo de felul în care e structurată programa, oferind astfel un schelet de organizare și de perspective, „filmul” se rupe la lipsa de personal. Într-un studiu efectuat de Comisia Europeană, „Monitorul educației și formării 2019. România”, se arată că atractivitatea profesiei de cadru didactic este destul de scăzută, iar „Lipsa de personal cu calificări adecvate în zonele rurale și disponibilitatea specialiștilor de sprijin rămân o provocare. Lipsa de personal este raportata în rândul cadrelor didactice calificate din învățământul primar si din învățământul secundar inferior în domeniul TIC, al științelor, al limbilor străine și al artelor”.

Pregătirea cadrelor

Mai mult, studiul Comisiei Europene mai scoate la iveală faptul ca pregătirea profesionala a cadrelor didactice este precară.   „În mod normal, numărul de candidați la concursul național pentru ocuparea posturilor didactice (adică pentru titularizare) ar fi suficient pentru a acoperi locurile vacante, dar mai putin de 50 % dintre ei obțin nota necesară. În plus, numărul relativ ridicat de posturi ocupate de personal fără calificări adecvate rămâne o provocare, în special în unitățile de învățământ din zonele rurale și îndepărtate. Numărul de specialiști de sprijin (de exemplu, profesori specializați în educația pentru nevoi speciale, consilieri școlari, mediatori romi etc.) este adesea insuficient. De exemplu, se așteaptă ca un consilier școlar să lucreze cu 800 de elevi, dar, în practica, raportul elevi/consilier este de 2,5 ori mai mare”.

(Jurnal)