elena-dinu1-597x400La Institutul Oncologic Bucureşti, un aparat este în revizie, iar un altul s-a stricat recent. Bolnavii sunt nevoiţi să aştepte chiar şi câteva luni pentru tratamentul vital.

La Institutul de Oncologie de la Fundeni sunt trei aparate de radioterapie. Însă unul din ele, vechi de 15 ani, este defect de câteva săptămâni, iar altul este în revizie în această perioadă. Prin urmare, doar unul poate fi folosit în acest moment.

Sute de pacienţi diagnosticaţi cu cancer s-au înscris pe liste şi aşteaptă tratamentul vital. Sunt 3.000 de bolnavi care fac radioterapie anual la Institutul de Oncologie din Bucureşti, iar durata de aşteptare poate ajunge chiar şi la câteva luni.

„Noi rezervăm, tratamentele zise paliative sau simptomatice, pentru acest aparat şi acest tip de tratament reprezintă undeva la 40% din totalul pacienţilor care ni se adresează. Am lucrat şi 16-20 de ore din cele 24. Uzura lui este considerabilă”, afirmă Mircea Savu, medic primar oncolog radioterapeut la Institutul Oncologic Bucureşti Reprezentanţii spitalului nu ştiu când va fi din nou funcţional aparatul stricat. Spun însă că piesa va fi înlocuită curând.

„Aceste defecţiuni nu fac decât să pericliteze viaţa pacienţilor. Întotdeauna ar trebui să avem o rezervă, dar noi nu avem nici aparatele necesare să acopere nevoia din România”, declară Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici.

În Bucureşti sunt şase spitale în care se face radioterapie, iar în ţară doar în unităţile medicale din oraşele mari. O alternativă sunt clinicile private, unde tratamentul este decontat de stat. Consultaţiile se plătesc însă şi pot ajunge chiar şi la 700 de lei. Aşa se face că doar unul din patru pacienţi care au nevoie de radioterapie are acces la tratament, arată statisticile oficiale. În primele nouă luni ale acestui an au fost tratate 13.000 de persoane.

„Banii sunt suficienţi. Nu vom ajunge să îi utilizăm chiar pe toţi, deoarece capacitatea de tratare prin radioterapie în România este limitată şi aparatele de Radioterapie sunt încărcate la maximum”, spune Augustus Costache, purtător de cuvânt CNAS.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu, după cum ne declara managerul instituţiei, dr. Elena Dinu, există un singur cabinet de oncologie şi un singur medic oncolog, care face faţă cu greu numărului mare de pacienţi. Întrebată ce măsuri are în plan să întreprindă pentru a îmbunătăţi situaţia, atât în ceea ce priveşte deficitul de medici oncologi, cât şi lipsa aparaturii medicale de specialitate, dr. Elena Dinu ne-a precizat: Avem în plan Proiectul cu finanţare europeană ”Îmbunătăţirea capacităţii de cooperare dintre Centrul Complex de Oncologie Ruse şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu, pentru modernizarea serviciilor onclologice în zona transfrontalieră Ruse-Giurgiu”, care sperăm să fie aprobat. În caz contrar, îl vom depune pe altă Axă de finanţare. Ne dorim ca prin implementarea acestui proiect să reabilităm spaţiul unde se află acum cabinetul oncologic din Giurgiu şi să realizăm un spaţiu conform pentru efectuarea tratamentului chimio-terapic, mai ales că, în acest moment, centrul de oncologie din cadrul S.J.U. Giurgiu are înregistrat un număr foarte mare de pacienţi – aproape 7500. De asemenea, ne-am propus achiziţionarea unui sonoelastograf – un ecograf mai performant, care, practic, transmite un semnal diferit atunci când depistează tumorile maligne, fără a mai fi necesară efectuarea de mamografie sau de biopsie. Nu în ultimul rând, ne-am propus derularea unor consultaţii interdisciplinare împreună cu specialiştii din Ruse, adică un medic sau doi oncologi de acolo vor veni o dată la două săptămâni la Giurgiu şi vor acorda consultaţii împreună cu medicul nostru, iar medicul nostru, la rândul său, va merge o dată pe lună la Ruse pentru a acorda consultaţii în cazurile mai deosebite, a conchis managerul S.J.U. Giurgiu.                  

 (T.NICOLAU)