În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezatorul, zi în care il cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan . Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni înaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil, lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut pănă la punerea numelui fiului său.
Cum ajunge să-L cunoască Sfântul Ioan Botezătorul pe Hristos?
Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta se întâlneste cu Fecioara Maria atunci când aceasta Îl purta în pântece pe Domnul. Desi a saltat în pântece, Ioan afirma că „nu-L stia pe Domnul” (Ioan 1, 31). Aceasta marturisire a lui Ioan este adevarata, caci el nu putea cunoaste din proprie experienta ca Cel purtat in pantecele Mariei este Fiul lui Dumnezeu. Parintele Dumitru Staniloae, comentand acest episod, spune ca Ioan „a simtit venind din Acela o lumina, sau de la Duhul Sfant din El, care l-a facut sa salte de bucurie. Sunt cunostinte care apar in noi în chip tainic, fara niciun efort al nostru de a le câstiga”.
Raspunsul la întrebarea „Cum ajunge să-L cunoasca Sfântul Ioan Botezătorul pe Hristos?”, îl gasim la Evanghelistul Ioan (In 1, 34), care reda mărturia Botezatorului: „Cel ce m-a trimis pe mine sa botez cu apa, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorandu-Se și ramânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt. Și am văzut și mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu” (În 1, 33-34). Părintele Dumitru Stăniloae, tâlcuiește acest eveniment astfel: „Dumnezeu îl poate face pe om să audă în formă omenească ceea ce vrea El să-i spună, și să vadă în forma în care văd ochii omenești voința Sa dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaste pe Fiul Sau întrupat, si a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos si a auzit glasul Tatălui cu privire la El. Cum putea vorbi omenește Fiul lui Dumnezeu intrupat, asa si Tatal Lui a putut „vorbi” sau face pe Ioan să-L audă vorbind. Se arata si în aceasta ăa omul este după chipul lui Dumnezeu”.
Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul
Ioan Botezătorul a început sa predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!”.
Ioan Botezătorul- model al smereniei
In conditiile in care, omul cazut in pacat nu mai doreste sa se afirme decat pe sine, se vrea atotputernic si suveran peste tot si toate, Sfantul Ioan Botezatorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirma despre sine: „Nu sunt vrednic, ca plecandu-ma, sa-I dezleg cureaua incaltamintei” (In 1, 27). Desi afirma de doua ori: „Iata Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridica pacatul lumii”, iar dupa botezul Domnului in Iordan: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel si a ramas peste El”, marturisește: „Eu trebuie să ma micsorez, iar El trebuie sa crească.” Pare nefiresc ca un om sa doreasca sa se micsoreze, cu scopul ca aproapele sau sa sporeasca. Firesc îi este omului cazut din har, sa doreasca a creste si a se îmbogati pe seama si in dauna celorlalti. Semenii trebuie sa existe pentru un om cazut in pacat, doar să-l admire si sa-I slujeasca.
Ioan Botezatorul ne poate fi tuturor indreptar spre a birui mandria. Trebuie sa retinem ca avem capacitatea de a iesi din noi si a ne jertfi pentru aproapele nostru.
Înțelesul duhovnicesc al îmbrăcămintei și hranei Sfântului Ioan Boteazătorul
Din Evanghelia dupa Marcu, aflam ca Sfantul Ioan Botezatorul era imbracat in haina din par de camila, incins cu o curea de piele si ca se hranea cu lacuste si miere salbatica.
Camila poate simboliza atat curatia, cat si necuratia. Daca in Vechiul Testament ea putea fi privita ca un animal curat pentru ca era rumegator, ea putea fi vazuta si ca necurata, daca tinem seama ca avea copita despicata. Daca ramanem la prima semnificatie, cea de animal curat, camila simbolizeaza poporul ales, in timp ce necuratia prefigura neamurile pagane.
Faptul ca Ioan purta o haină din păr de cămila, semnifică chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos.
Cureaua, provenita de la un animal mort, semnifică prin încingerea cu ea, omorârea patimilor.
Cât priveste hrana sa, trebuie sa stim că albinele si lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament , semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului.
Moartea Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie cunoastem că Irod, la un ospat prilejuit de sărbatorirea zilei de nastere, a tăiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfantul Ioan era întemnitat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspetilor si îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului ca răsplată.
Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul
Biserica a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).
Ce trebuie și ce nu trebuie să facem în această zi
Traditia spune ca, pe 7 ianuarie, nu se consuma vin rosu, acesta amintind de martirajul SFANTULUI IOAN. In popor se spune ca SFANTUL IOAN este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel in aceasta zi, va fi trist tot restul anului. În traditia populara, aceasta zi trista a Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul era cunoscuta ca „Sfantul Ioan cap taiat”, „Santion de toamna”, „Crucea mica” sau „Brumariul”. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. De asemenea, o datina foarte raspandita pe vremuri presupunea inceperea în aceasta zi a unui post special, aproape negru, ce dura aproximativ doua saptamani, până la Ziua Crucii (14 septembrie). În lumea traditionala a satului nu se tăia nimic cu cuțitul, toate alimentele de la masa se rupeau cu mâna. O alta interdictie era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniștea mortilor. Un obicei vechi spune ca, de SFANTUL IOAN, trebuie sa ne stropim cu aghiasma pe față, pentru a fi feriti de boli tot anul. Se mai spune, conform traditiei populare, că după Sfânt-Ion se botează gerul, adica se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Derivatele din Ion și Ioana
Va prezentăm lista cu nume derivate din Ion și Ioana: Oana, Onuța, Nelu, Nela, Janina, Jana, Janos, Jean, Jeana, Jeanot, Jovanni, Johanna, Juan, Juana, Juanito, Johan, Iana, Ionuț, Ionică, Ionela, Ionel, Ioanichie, Ioan, Ioannis, Ianoș, Ivan, Ivana, Gianina, Gianni, Giovanni, Yanni, Yannos, Yannis…
Tuturor acestora realizatorii cotidianului Jurnal giurgiuvean le urează La mulți ani!
(sursa : Adrian Cocosila)
