În multe din statele lumii, astăzi, 12 februarie, este ” decretată” ziua internaţională a Clătitelor!
Ca preparat, pentru prima dată „clătitele“ au apărut în Evul Mediu, perioada Antică şi Renaştere, fiind la început cunoscute sub denumirea de ”les crêpes français”, preparat franţuzesc, fiind, pentru o vreme, gustarea preferată a clasei mijlocii din Franţa, conform ziarului Unirea
Rețetele sunt diverse, cu fele și fel de intrepretări în funcție de cei ce le pregătesc. Acest preparat a ajuns până peste Ocean, în America. Aceștia au început să introducă în meniu acest preparat abia în anul 1976.
Dar nu toate clătitele seamănă la gust între ele. De exemplu clătitele scoţiene se diferenţiază de preparatul englez, ele fiind consumate sub formă de biscuiţi dulci.
În NouaZeelandă ele sunt servite cu smântână şi dulceaţă, iar în Danemarca, ”Aebleskiver”, cum sunt ele denumite, au o formă sferică, fiind servite mai ales în preajma Crăciunului, alături de un pahar de vin fiert ( glögg).
Asiaticii nu s-au lăsat mai prejos și astfel vietnamezii prepară clătite sub denumirea de ”Banh Xeo”, din făină de orez, umplute cu un amestec din carne de porc.
La rânddul lor chinezii propun clătitele servite cu ”hoisin” , acel sos chinezesc dulce sau picant tradițional în care găsești bucățele de raţă crocantă.
Lam noi, alături de binecunoscuții papanași, clătitele le poți găsi în orice restaurant din țară, servite mai ales cu dulceață și uneori cu smântână, dar și cele specifice zonelor rurale, cu urdă și mărar, fiind desertul preferat al multora dintre români, mai ales că prepararea lor nu necesită o pregătire specială în ale gastronomiei și nici ingrediente sofisticate.
Nu ne despărțim însă dee dvs. fără să vă oferim o rețetă simplă de clătite de la binecunoscutul site gastronomic savoriurbane.com.
Pentru 15 clatite folosiți: 350 făină ; 3 ouă; 50 g unt topit ; 500 ml lapte rece; 250 ml apă minerală; un praf de sare (opțional: vanilie, coaja de lămâie); ulei pentru prăjit.
Ouăle se bat cu mixerul sau cu telul până face un pic de spumă deasupra, se adaugă untul topit și răcorit, sarea și apoi jumătate din lapte. Nu-i problemă dacă untul se face cocoloașe mici (de la ouăle și laptele rece) pentru că acestea se vor topi în tigaie.
Se adaugă treptat făina și se amesteca continuu. Apoi se diluează compoziția cu restul de lapte și în final se adaugă și apa minerală carbogazoasă. Deci NU punem toate ingredientele lichide și la final faină, deoarece aceasta va forma cocoloașe! Dacă doriți se poate pune doar lapte. Se adaugă vanilia și coaja de lămâie, dacă vă place. Aluatul de clătite trebuie să fie omogen, neted, fără cocoloașe.
Dacă totuși apar cocoloașe și nu reușiți să scăpați de ele prin mixare, puteți strecura aluatul printr-o sită.Compoziția este gata. Este bine să o lăsăm 15-20 de minute la odihnit (preferabil la frigider). In acest timp aluatul de clatite se mai ingroasa putin (făina se umfla de la lichidele din jur).
Poftă bună!