Luni, 18 martie, a început Postul Paștelui pentru creștinii ortodocși din România și nu numai. Anul acesta, credincioșii vor avea de ținut 48 de zile de post, acesta sfârșindu-se duminică, 5 mai, prima zi a sărbătoririi Învierii lui Hristos.
Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
În această perioadă, enoriașii trebuie să se roage pentru curățarea sufletului și este interzis consumul de carne, brânză, ouă și lapte, cu mici excepții în zilele în care credincioșii au dezlegare la pește.
Postul Paștelui reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, sărbătorit anul acesta în data de 5 mai.
În teologia ortodoxă, postul nu este înțeles numai ca abstinență alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi. Aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.
Conform tradiției actuale a Bisericii, se postește astfel:
– În primele două zile ale postului (luni și marți) se recomandă un post complet, adică privarea totală de orice aliment până la lăsarea serii, la fel ar trebui să se procedeze și în ultimele două zile din Săptămâna Patimilor.
În miercurea Săptămânii Patimilor, adică ultima săptămână de post, se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului se mănâncă hrană uscată doar o dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi. La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor creștinii au dezlegare la pește, ceea ce înseamnă că pot să consume pește la una dintre mesele din zi.
Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește: de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).
(Jurnal)
Sursa: Zi de Zi