Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus si al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia).
În ziua premergătoare luptei cu Maxenţiu, in anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasa şi o inscripţie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos şi-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieşi biruitor din lupta.
În anul 313 va dă un decret prin care va opri prigonirea creştinilor şi, astfel, creştinismul devine religie permisa în imperiu. Religia crestină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).
Ce nu este bine să faci pe 21 mai
În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, începe duminică seara, iar a doua zi moaştele lor şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou vor fi aduse în procesiune pe podiumul special amenajat în apropierea locaşului.