Sânzienele 2025 sau Drăgaica, sărbătoare cu rădăcini străvechi, suprapusă peste celebrarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, este marcată în 24 iunie.
Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie în Muntenia (și la noi în zona Vlașca, județul Giurgiu de astăzi), Moldova și Oltenia, în preajma solstițiului de vară.
Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales protecția culturilor de cereale. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul.
Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, potrivit site-ului crestinortodox.ro. Conform credinței populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, personaje mitice nocturne, coboară pe pământ.
Se spune că apar în cete, de obicei în număr impar, plutind prin aer sau umblând pe câmpuri, unde cântă și dansează, lăsând în urma lor rod, sănătate și belșug.
24 iunie este cea mai lungă zi a anului și mijlocul verii agrare.
Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, potrivit site-ului crestinortodox.ro. Conform credinței populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, personaje mitice nocturne, coboară pe pământ.
Se spune că apar în cete, de obicei în număr impar, plutind prin aer sau umblând pe câmpuri, unde cântă și dansează, lăsând în urma lor rod, sănătate și belșug.
Sânzienele erau văzute ca nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie.
Acestea cântă şi dansează, fac să rodească ogoarele, înmulţesc animalele şi păsările, lecuiesc bolile şi suferinţele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, reprezentări fantastice temute pentru răul pe care îl pot aduce, Sânzienele sunt zâne bune, binefăcătoare.
Totuși, ele nu sunt lipsite de severitate: pot deveni forțe pedepsitoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”.
Se spune că pot stârni vijelii din senin, pot aduce grindina și pot lăsa câmpurile fără rod, iar florile, fără leac, potrivit crestinortodox.ro.
Această sărbătoare este considerată o celebrare a Soarelui, a dragostei, a fertilității și a poftei de viață, un moment magic, care marchează mijlocul verii agrare.
Tradiții
Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.Tot în această perioadă se culegeau plantele de leac, momentul fiind considerat ideal pentru acest ritual al naturii.
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Ele se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.
Sursa:crestinortodox.ro.
