Cine a fost Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a trăit în Capadocia, în timpul domniei împăratului roman Diocleţian, la ordinul căruia a fost martirizat în data de 23 aprilie 303.
În conștiința populara românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinți, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase orașe în România care poarta numele Sfântului Gheorghe și chiar unul dintre cele trei brațe ale Dunării este denumit astfel.
Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă și pe steagul Moldovei medievale, trimis de Ștefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr cariera armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.
În România, pe lângă faptul că mai multe orașe îi poartă numele, precum Sfântu Gheorghe în Covasna, Sângeorz, Giurgiu, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este ocrotitorul orașelor Botoșani, Tecuci și Timișoara.
La nivel mondial, 12 țări îl au pe Sfântul Gheorghe ca ocrotitor spiritual: Anglia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia și Serbia.
Ce nu trebuie să faci astăzi
În credința populară românească, ziua de Sf. Gheorghe este înconjurată de o serie de interdicții și obiceiuri menite să păstreze echilibrul, norocul și protecția pentru restul anului.
Potrivit credințelor populare, somnul prelungit în această sărbătoare nu este considerat de bun augur, fiind asociat cu lipsa de energie și stagnare în perioada următoare.
Conflictele și disputele sunt, de asemenea, descurajate, fiind considerate semne de dezechilibru. Se crede că tensiunile apărute în această perioadă pot prelungi neînțelegerile în familie sau în comunitate, motiv pentru care sunt încurajate armonia și cumpătarea.
În anumite zone, persistă credința că nu este bine să se împrumute bani sau bunuri din locuință, gest interpretat drept o posibilă pierdere simbolică a prosperității.
În același spirit, sunt evitate acțiunile asociate cu „tăierea”, precum tunsul sau scurtarea unghiilor, considerate a diminua norocul.
Totodată, tradiția recomandă evitarea oricăror gesturi de violență față de animale, această sărbătoare fiind dedicată protecției vieții și regenerării naturii, sub semnul spiritual al Sfântului Gheorghe.”
Peste un milion de români își serbează onomastica
Conform Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, 1.016.589 români poartă numele Sf. M. Mc. Gheorghe și derivate.
Printre cei mai mulți bărbați care își serbează onomastica în această zi se numără cei cu numele Gheorghe, 391.392 de români, urmat de cei care se numesc George, 160.054 de persoane.
În cazul femeilor, numele dominant este Georgiana, purtat de 156.404 de doamne, urmat de Georgeta, cu 113.161 de purtătoare.
Alte persoane sărbătorite joi sunt cele cu nume de: Gheorghiță, Ghiță, Gigel, Gică, Geta, Gheorghița, Gica, Giorgiana, Gina, Gherghina și alte derivate.