AcasăActualitateAnul acesta se împlinesc 160 de ani de la începerea construcției primei...

Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la începerea construcției primei căi ferate din România: Giurgiu-București. Cum s-a numit prima locomotivă. Cine a urcat primul în tren

Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la începerea construcției primei căi ferate din România: Giurgiu-București.

Drumul de Fier care a unit Capitala de Dunăre: Povestea primei căi ferate din România, Giurgiu – București. Într-o epocă în care transportul se desfășura cu căruțe și diligențe pe drumuri adesea impracticabile, România făcea primul pas uriaș spre modernizare. Inaugurarea liniei de cale ferată Giurgiu – București a marcat nașterea transportului feroviar românesc și a transformat radical economia și societatea de la acea vreme.

Începuturile unei epoci noi

Ideea unirii Capitalei cu Dunărea a apărut din nevoia disperată de a transporta mărfurile și călătorii rapid către portul Giurgiu, principala poartă comercială a țării. Anul concesiunii a fost 1865, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Constructor a fost Compania engleză John Trevor-Barkley, iar finalizarea lucrărilor a fost anul 1869, în timpul domniei Principelui Carol I. Ziua care a schimbat istoria. Pe data de 19/31 octombrie 1869, din Gara Filaret (prima gară a Capitalei), a plecat primul tren oficial.

Numele primei locomotive.

Numele primei locomotive ce a plecat în cursa București -Giurgiu se numea „Mihai Viteazul” iar viteza medie: pe care o atingea era de aproximativ 30 de kilometri pe oră, durata călătoriei fiind de o oră și jumătate, un record absolut pentru acele timpuri.

Impactul economic și social al acestei linii a fost deosebit. Calea ferată nu a fost doar o realizare inginerească, ci motorul dezvoltării României moderne.

    • Comerț rapid: Grânele și produsele românești ajungeau rapid la Dunăre pentru a fi exportate în toată Europa.

    • Dezvoltare urbană: Orașele Giurgiu și București au crescut economic într-un ritm accelerat.

    • Model tehnic: Proiectul a deschis calea pentru construirea întregii rețele feroviare naționale de mai târziu.

Calea ferată Giurgiu- București s-a construit în aproximativ 2-4 ani, din care 2 ani s-a muncit intens pe teren.  Guvernul a dat proiectul unei firme engleze în septembrie 1865. Șantierul efectiv și săpăturile au început în anul 1867, iar Linia a fost terminată în luna august 1869.

Cine a urcat prima dată în acest tren?

Primul pasager care a urcat în acest tren a fost  Principele Suveran Carol I a fost primul român care a mers cu acest tren. El a făcut o plimbare de probă,  o călătorie secretă, de test, pe 7 septembrie 1869. Inaugurarea oficială a avut loc pe însă pe data de 31 octombrie 1869. La inaugurare, în vagoane au urcat oaspeți de seamă, membrii Guvernului, diplomați străini și mitropolitul Nifon.

Cât câștiga un muncitor la acea vreme

Un muncitor simplu (salahor) câștiga în acea epocă în jur de 1-2 lei pe zi. Firma engleză Barkley-Staniforth care a făcut linia nu a lăsat liste publice cu salariile muncitorilor. În acei ani, un muncitor necalificat din România primea salariul mediu, în jur de 1 sau 2 lei pe zi. România abia își crease moneda națională (leul) în anul 1867. Munca era grea… Oamenii lucrau de dimineața până seara doar cu lopeți, târnăcoape și căruțe cu cai. 

Câți muncitori au lucrat la această cale ferată și cum se lucra

Nu există o cifră oficială exactă, însă istoricii estimează că la construcția căii ferate București-Giurgiu au lucrat câteva mii de oameni în același timp. Iată cum erau organizați muncitorii pe șantier și de ce nu avem un număr fix. Majoritatea celor care săpau și cărau pământul erau țărani din satele de pe traseu (din județele Ilfov și Vlașca, cum se numea Giurgiu atunci). Compania engleză a adus ingineri și meșteri specializați din Marea Britanie și din alte țări europene pentru a monta șinele și a construi podurile.

Munca se desfășura în etape. Numărul oamenilor se schimba mereu. Vara, când vremea era bună, pe șantier erau mii de salahori (muncitori necalificați). Iarna sau în timpul secerișului, mulți plecau acasă la câmp, iar numărul lor scădea foarte mult.De ce nu știm numărul exact?Statul român a dat proiectul unei firme private engleze numită „John Trevor Barclay & John Staniforth”.  Firma engleză a angajat oamenii prin intermediari și subcontractori locali. Aceștia nu au lăsat liste oficiale cu numele sau numărul exact al tuturor celor care au pus umărul la treabă.

Astăzi, linia Giurgiu – București rămâne un simbol al curajului, al viziunii și al dorinței României de a se alinia standardelor europene occidentale.

(Jurnal)

Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la începerea construcției primei căi ferate din România: Giurgiu-București.

Drumul de Fier care a unit Capitala de Dunăre: Povestea primei căi ferate din România, Giurgiu – București. Într-o epocă în care transportul se desfășura cu căruțe și diligențe pe drumuri adesea impracticabile, România făcea primul pas uriaș spre modernizare. Inaugurarea liniei de cale ferată Giurgiu – București a marcat nașterea transportului feroviar românesc și a transformat radical economia și societatea de la acea vreme.

Începuturile unei epoci noi

Ideea unirii Capitalei cu Dunărea a apărut din nevoia disperată de a transporta mărfurile și călătorii rapid către portul Giurgiu, principala poartă comercială a țării. Anul concesiunii a fost 1865, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Constructor a fost Compania engleză John Trevor-Barkley, iar finalizarea lucrărilor a fost anul 1869, în timpul domniei Principelui Carol I. Ziua care a schimbat istoria. Pe data de 19/31 octombrie 1869, din Gara Filaret (prima gară a Capitalei), a plecat primul tren oficial.

Numele primei locomotive.

Numele primei locomotive ce a plecat în cursa București -Giurgiu se numea „Mihai Viteazul” iar viteza medie: pe care o atingea era de aproximativ 30 de kilometri pe oră, durata călătoriei fiind de o oră și jumătate, un record absolut pentru acele timpuri.

Impactul economic și social al acestei linii a fost deosebit. Calea ferată nu a fost doar o realizare inginerească, ci motorul dezvoltării României moderne.

    • Comerț rapid: Grânele și produsele românești ajungeau rapid la Dunăre pentru a fi exportate în toată Europa.

    • Dezvoltare urbană: Orașele Giurgiu și București au crescut economic într-un ritm accelerat.

    • Model tehnic: Proiectul a deschis calea pentru construirea întregii rețele feroviare naționale de mai târziu.

Calea ferată Giurgiu- București s-a construit în aproximativ 2-4 ani, din care 2 ani s-a muncit intens pe teren.  Guvernul a dat proiectul unei firme engleze în septembrie 1865. Șantierul efectiv și săpăturile au început în anul 1867, iar Linia a fost terminată în luna august 1869.

Cine a urcat prima dată în acest tren?

Primul pasager care a urcat în acest tren a fost  Principele Suveran Carol I a fost primul român care a mers cu acest tren. El a făcut o plimbare de probă,  o călătorie secretă, de test, pe 7 septembrie 1869. Inaugurarea oficială a avut loc pe însă pe data de 31 octombrie 1869. La inaugurare, în vagoane au urcat oaspeți de seamă, membrii Guvernului, diplomați străini și mitropolitul Nifon.

Cât câștiga un muncitor la acea vreme

Un muncitor simplu (salahor) câștiga în acea epocă în jur de 1-2 lei pe zi. Firma engleză Barkley-Staniforth care a făcut linia nu a lăsat liste publice cu salariile muncitorilor. În acei ani, un muncitor necalificat din România primea salariul mediu, în jur de 1 sau 2 lei pe zi. România abia își crease moneda națională (leul) în anul 1867. Munca era grea… Oamenii lucrau de dimineața până seara doar cu lopeți, târnăcoape și căruțe cu cai. 

Câți muncitori au lucrat la această cale ferată și cum se lucra

Nu există o cifră oficială exactă, însă istoricii estimează că la construcția căii ferate București-Giurgiu au lucrat câteva mii de oameni în același timp. Iată cum erau organizați muncitorii pe șantier și de ce nu avem un număr fix. Majoritatea celor care săpau și cărau pământul erau țărani din satele de pe traseu (din județele Ilfov și Vlașca, cum se numea Giurgiu atunci). Compania engleză a adus ingineri și meșteri specializați din Marea Britanie și din alte țări europene pentru a monta șinele și a construi podurile.

Munca se desfășura în etape. Numărul oamenilor se schimba mereu. Vara, când vremea era bună, pe șantier erau mii de salahori (muncitori necalificați). Iarna sau în timpul secerișului, mulți plecau acasă la câmp, iar numărul lor scădea foarte mult.De ce nu știm numărul exact?Statul român a dat proiectul unei firme private engleze numită „John Trevor Barclay & John Staniforth”.  Firma engleză a angajat oamenii prin intermediari și subcontractori locali. Aceștia nu au lăsat liste oficiale cu numele sau numărul exact al tuturor celor care au pus umărul la treabă.

Astăzi, linia Giurgiu – București rămâne un simbol al curajului, al viziunii și al dorinței României de a se alinia standardelor europene occidentale.

(Jurnal)

ARTICOLE SIMILARE

VREMEA

Giurgiu
cer acoperit de nori
7.5 ° C
7.5 °
7.5 °
94%
2.1m/s
100%
S
16 °
D
19 °
lun
20 °
mar
20 °
mie
23 °

Stiri

PROMO

SC PATTY MEDIA SRL - Obiecte promoționale personalizate - Complex ANCORA, Giurgiu

DEZVOLTARE SITE-URI & APLICAȚII WEB

Dezvoltare site-uri & aplicatii web. Optimizare. Mentenanta - Sector web

NOTA

Vă rugăm să folosiți un limbaj decent în comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul jurnalgiurgiuvean.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii. Responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului!