Sunt analize de rutină, împreună cu examenul de evaluare generală a stării de sănătate, care rămân deocamdată cea mai bună metodă de screening (n.n.-examinare iniţială, care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie în scopul identificării prezumtive a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc), pentru boli frecvente precum anemia, diabetul zaharat, tulburările de coalgulare a sângelui, hepatitele, insuficienta renala, bolile cardiovasculare, infecţiile digestive sau urinare.
Iată în rândurile următoare ce analize ne recomandă medicii de familie, pe care să le facem periodic:
Hemoleucograma – Este o analiză utilă în identificarea diferitelor tipuri de anemii, infecţii, alergii sau leucemii şi măsoară următoarele cantităţi: Numărul de globule roşii din sânge – eritrocite (RBC); Numărul de globule albe din sânge – leucocite (WBC); Cantitatea totală de hemoglobina din sânge (HGB); Procentul de globule roşii – hematocrit (HCT); Media volumului globulelor (MCV) – mărimea globulelor roşii; Media globulara a hemoglobinei (MCH); Concentraţia medie a hemoglobinei (MCHC); Numărul de trombocite (PLT).
Analizele pentru ficat şi rinichi – Sunt folosite pentru diagnosticarea hepatitelor şi a afecţiunilor renale şi includ: dozarea enzimelor hepatice, a transaminazelor şi bilirubinei totale; măsurarea valorilor ureei şi creatininei.
O alta analiză utila este sumarul de urină. Prezentă în sânge a unor compuşi în cantităţi anormale indică un anumit tip de afecţiune. De exemplu, cantitatea mare de glucoză poate însemna că ai o boala endocrina sau diabet zaharat.
Probele de coagulare şi inflamaţie – Includ testarea timpului de sângerare şi a valorilor VSH-ului, indice al unor infecţii în sange sau procese inflamatorii.
Ionograma – Se refera la măsurarea nivelul de calciu, magneziu şi fier şi oferă indicii importante în cazul unei carenţe de minerale în organism sau al unui dezechilibru ionic în corp.
Profilul metabolic şi lipidic – Aceasta analiza de sânge este foarte utilă în screeningul diabetului zaharat precum şi al disfuncţiilor metabolice de tipul dislipidemiei. Ea permite identificarea valorilor următoarelor elemente: Glicemie, Lipide totale Colesterol total, Trigliceride, HDL-colesterol (“colesterolul bun”), LDL-colesterol (“colesterolul rău”).
Controlul cardiac – necesar în fiecare an – Dacă ai hipertensiune arteriala sau palpitaţii, fă-ţi anual un examen clinic şi o cardiogramă, completate de monitorizarea ritmului cardiac cu un holter, o probă de efort şi o tomografie computerizată.
Controlul ginecologic anual – Toate femeile, indiferent de vârstă, trebuie să se programeze în fiecare an la ginecolog pentru controlul de rutina, însoţit de testul Babeş Papanicolau şi testul HPV. Daca ai sub 30 de ani, trebuie să faci o ecografie mamară şi o consultaţie senologică odată la trei ani. După vârsta de 30 de ani, ecografia mamară şi cea transvaginală trebuie făcute în fiecare an. Odată ce ai împlinit 40 de ani, înlocuieşte ecografia mamara anuală cu mamografia şi continuă să îţi faci la timp toate celelalte investigaţii.
Jurnal