UE a stabilit pragul sub care un stat membru UE poate renunţa la acţiunea penală împotriva unei persoane fizice care a deturnat fonduri europene. El este de doar 10.000 euro, dar cu returnarea banilor…
Se pare că Uniunea Europeană a înţeles că este tot mai greu de pus stavilă la frauda din bani publici, mai ales în ţările din fostul bloc comunist, respective România. Iată de ce comisarii europeni au dat o Directivă care stabileşte standarde înalte în combaterea furtului din banii plătiţi de contribuabilii europeni: „Corupţia constituie o ameninţare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii”. Directiva e obligatorie pentru toate tarile membre UE si trebuie implementata pana în iulie 2019. Directiva prevede ca statele membre trebuie să ia „toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracţiunile menţionate la articolele 3 şi 4 (deturnarea, reţinerea, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, darea si luarea de mită etc.) sunt sancţionate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea”.
Dacă prejudiciul este de minim 100.000 de euro, directiva prevede o pedeapsă de cel puţin 4 ani de închisoare.
Directiva stabileşte şi pragul minim al prejudiciului din bani europeni sub care un stat poate renunţa la sancţiunea penală: 10.000 de euro. Cu alte cuvinte, dacă un prejudiciu din banii UE e mai mic de 10.000 de euro (circa 45.000 de lei), un stat va avea dreptul de a renunţa la sancţiunile penale. Da, dar , ATENŢIE!, nu şi fără a recupera aceşti bani de la cel ce i-a fraudat .
(Jurnal)
