Ministerul Educației pregătește reguli dure: sute de posturi de învățători și profesori ar putea dispărea
Până la 917 clase pregătitoare și clase a V-a din școlile urbane ar putea dispărea în anul școlar 2027-2028, dacă noile reguli propuse de Ministerul Educației vor fi aprobate. În spatele cifrelor se ascunde o posibilă restructurare importantă a învățământului urban: mai puține clase, efective mai mari de elevi și, implicit, mai puține posturi didactice.
Ministerul Educației și Cercetării propune creșterea numărului minim de elevi necesar pentru constituirea claselor pregătitoare și a claselor a V-a, măsură care, dacă va intra în vigoare în forma actuală, ar putea duce la dispariția a sute de clase în orașele și municipiile din România.
Potrivit unei analize realizate de Edupedu.ro, aplicarea noilor reguli la structura reală a claselor din anul școlar 2025-2026 ar conduce la pierderea a între 245 și 917 clase pregătitoare și clase a V-a. Este vorba despre 3% până la 12% din totalul celor 7.691 de clase existente în mediul urban la aceste două niveluri de învățământ.
Proiectul de metodologie privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul 2027-2028 se află în dezbatere publică și introduce praguri mai ridicate pentru constituirea claselor.
Clase mai aglomerate, mai puține formațiuni de studiu
Concret, în municipii, o clasă pregătitoare ar trebui să aibă minimum 22 de elevi, iar o clasă a V-a cel puțin 26 de elevi. În orașele care nu au statut de municipiu, pragurile propuse sunt de 21 de elevi pentru clasa pregătitoare și 23 pentru clasa a V-a.
Creșterea este semnificativă dacă privim evoluția din ultimii ani. În anul școlar 2025-2026, numărul minim era de 16 elevi pentru o clasă nouă la nivel primar și 18 la gimnaziu. În 2026-2027, pragurile au crescut la 18, respectiv 20 de elevi. Acum, Ministerul Educației propune o nouă majorare, care ar putea pune presiune pe școlile cu efective mai mici de elevi.
Aproape 900 de clase ar putea dispărea
În varianta cea mai favorabilă, ar dispărea 245 de clase, în timp ce aplicarea strictă a pragurilor minime ar putea conduce la pierderea a 917 clase. Cele mai mari reduceri sunt estimate la nivelul claselor a V-a din municipii, unde ar putea dispărea până la 470 de formațiuni de studiu. La clasele pregătitoare din municipii, pierderea ar putea ajunge la 263 de clase. Nici orașele nu sunt ocolite de această perspectivă: 66 de clase pregătitoare și 118 clase a V-a ar putea dispărea în scenariul cel mai sever.
Problema nu este lipsa elevilor, ci modul în care sunt distribuiți. Un aspect important evidențiat de analiză este că media numărului de elevi din clasele urbane nu este neapărat mică. Problema apare în momentul în care copiii trebuie împărțiți în formațiuni de studiu care să respecte simultan numărul minim și maxim de elevi prevăzut de lege.
Astfel, în 267 de școli, la clasa pregătitoare, și în 431 de școli, la clasa a V-a, efectivele existente nu ar putea fi repartizate în clase care să respecte noile praguri și limita maximă legală. Un exemplu relevant este cel al unei școli dintr-un municipiu care avea 63 de copii în clasa pregătitoare, împărțiți în trei clase. Potrivit noilor reguli, fiecare clasă ar avea câte 21 de elevi, cu unul sub minimul obligatoriu de 22. Dacă școala ar organiza doar două clase, acestea ar ajunge la 31 și, respectiv, 32 de elevi, depășind limita maximă de 28 de copii, care include și derogarea legală de patru elevi. Practic, indiferent de varianta aleasă, școala s-ar afla în imposibilitatea de a respecta simultan ambele condiții.
Mai puține clase înseamnă și mai puțini profesori
Dincolo de reorganizarea administrativă, efectele cele mai importante ar putea apărea pe piața muncii din educație. Fiecare clasă pregătitoare desființată înseamnă, în mod direct, un post de învățător mai puțin. Reducerea numărului de clase a V-a poate afecta, la rândul ei, numărul de ore disponibile pentru profesorii care predau disciplinele de gimnaziu. Așadar, măsura nu vizează doar modul în care sunt organizate clasele, ci poate avea consecințe asupra încadrării personalului didactic și asupra stabilității locurilor de muncă din învățământ.
Proiectul mai prevede că inspectoratele școlare vor aproba planurile de școlarizare numai dacă sunt respectate noile praguri. După înscrieri, clasele care nu întrunesc numărul minim de elevi nu vor primi aprobarea de funcționare în condițiile noii metodologii. Există și posibilitatea comasării claselor între unități de învățământ din aceeași localitate, însă această soluție nu elimină automat dificultățile organizatorice și nici problemele legate de accesul copiilor la școală.
Dincolo de calcule, procente și tabele, miza este una importantă: câți copii vor învăța în clase mai aglomerate, câte școli vor fi obligate să se reorganizeze și câți dascăli vor ajunge să plătească prețul unei noi restructurări a sistemului de educație?
Ce se va întâmpla la nivelul Județului Giurgiu
Județul Giurgiu ar putea fi afectat de noile reguli ale Ministerului Educației, în special în municipiul Giurgiu și în orașele din județ, unde numărul elevilor nu permite întotdeauna constituirea unor clase cu efectivele minime impuse. Important de precizat este că analiza Edupedu.ro se referă exclusiv la clasele pregătitoare și clasele a V-a din mediul urban. Prin urmare, nu trebuie confundată cu o estimare a pierderilor din toate școlile județului, în special din mediul rural.
Giurgiu – în cifrele din analiza Edupedu.ro
12,5% – procentul estimat al reducerii
7 din 56 – clase care ar putea dispărea
Așadar, Giurgiu se află printre județele în care impactul ar putea depăși 12%, potrivit simulării. Ce trebuie subliniat? Faptul că cele 7 clase reprezintă o simulare pe baza efectivelor din 2025-2026, nu o prognoză certă pentru 2027-2028. Nu sunt incluse școlile din mediul rural. Reducerea claselor pregătitoare poate însemna tot atâtea posturi de învățători în minus, iar dispariția claselor a V-a poate genera restrângeri de activitate pentru profesorii de gimnaziu.
