Unul dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din sudul României face un pas important înainte. Șapte variante de traseu au rămas în cursa pentru viitorul drum de mare viteză București–Giurgiu, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a redus lista inițială de la 16 alternative.
Este etapa în care cifrele, hărțile și criteriile tehnice încep să contureze drumul care ar putea schimba radical legătura dintre Capitală, Giurgiu și Bulgaria.
Din 16 variante au rămas doar 7
La sfârșitul săptămânii trecute, CNIR a anunțat că proiectantul a transmis cele șapte variante de traseu aflate în analiză.
„Șapte variante de traseu sunt în analiză pentru Autostrada București – Giurgiu, primul drum de mare viteză care se proiectează la frontiera României cu Bulgaria”, a transmis CNIR.
Un element esențial este deja stabilit: punctul final al viitorului drum va fi corelat cu infrastructura care se construiește sau urmează să fie construită în Bulgaria, respectiv viitorul Pod Giurgiu–Ruse 2 și autostrada Ruse–Veliko Târnovo. Astfel, proiectul românesc nu este gândit ca o simplă modernizare a actualei legături București–Giurgiu, ci ca parte a unui nou coridor european de transport, capabil să preia o parte importantă din traficul internațional.
Conexiuni cu A1, A0, A2 și viitoarea A6
Pentru ca drumul să fie integrat în infrastructura de mare viteză a Capitalei, variantele analizate prevăd conexiuni cu principalele autostrăzi care pornesc din București:
A1 București–Pitești;
A0 – Autostrada de Centură a Bucureștiului;
A2 – Autostrada Soarelui;
viitoarea A6 București–Alexandria.
Miza este uriașă: traficul care pleacă din Capitală spre Bulgaria și mai departe către Grecia și Turcia ar urma să beneficieze de un traseu modern, sigur și rapid, fără să mai depindă în aceeași măsură de infrastructura actuală.
DN5 și cozile interminabile de TIR-uri
În prezent, DN5 București–Giurgiu este una dintre principalele artere de tranzit internațional din sudul țării, fiind traversată zilnic de un număr important de camioane care leagă Europa Centrală de Bulgaria, Grecia și Turcia.
În perioadele aglomerate, cozile de TIR-uri formate în zona punctului de frontieră Giurgiu–Ruse pot ajunge la kilometri întregi, afectând atât transportatorii, cât și circulația locală. Noua infrastructură ar putea schimba fundamental situația: traficul greu ar urma să fie preluat de un coridor nou, fără presiunea actuală asupra municipiului Giurgiu și a vechii infrastructuri de trecere a Dunării. Pentru Giurgiu, aceasta ar putea însemna mai mult decât reducerea traficului greu: ar putea reprezenta o șansă reală pentru dezvoltarea economică a județului.
Cum se va alege traseul câștigător
Cele șapte variante intră acum în etapa Analizei Multi-Criteriale de Traseu 1 – AMC1. Fiecare dintre acestea va fi evaluată în funcție de mai multe criterii, printre care:
Condițiile de teren – caracteristicile geotehnice și hidrologice, precum și necesitatea unor viaducte sau a altor lucrări de artă;
Legăturile de trafic – cât de eficient se conectează fiecare variantă la A0, A1, A2 și viitoarele legături rutiere;
Criteriile tehnice, economice și de mediu – costurile de construcție, timpul de parcurs, impactul asupra mediului și ariilor protejate, dar și volumul exproprierilor necesare.
După finalizarea AMC1, doar două variante vor merge mai departe, acestea urmând să fie analizate în etapa AMC2, mult mai detaliată. De acolo va rezulta traseul câștigător.
Un proiect de 33 de milioane de lei
Contractul pentru Studiul de Fezabilitate al drumului de mare viteză București–Giurgiu a fost semnat în decembrie 2025 cu asocierea Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Musavirlik Anonim Sirketi, o asociere româno-turcă.
Contractul are o valoare de 33 de milioane de lei, iar durata totală este de 18 luni: 16 luni pentru elaborarea studiului de fezabilitate și alte două luni pentru asistența tehnică necesară pregătirii documentației pentru licitația de proiectare și execuție. Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat. Dacă termenul contractual va fi respectat, studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat în prima jumătate a anului 2027, după care ar putea fi lansată licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
De la București la Marea Egee, prin Giurgiu
Miza proiectului depășește cu mult granițele județului. Autostrada București–Giurgiu, împreună cu Podul Giurgiu–Ruse 2 și autostrada bulgară Ruse–Veliko Târnovo, poate deveni o verigă importantă a coridorului european care leagă Marea Baltică de Marea Egee.
Pentru România, realizarea acestui coridor ar putea însemna reducerea blocajelor de la frontiera Giurgiu–Ruse, atragerea unei părți din traficul internațional care în prezent ocolește România și o conectivitate mult mai bună cu sudul Europei.
Pentru județul Giurgiu, însă, miza este poate cea mai mare: infrastructura de mare viteză poate aduce investiții, locuri de muncă, logistică, transport și noi oportunități economice într-o zonă care are nevoie de o asemenea șansă.
Urmează momentul decisiv
Deocamdată, pe hartă există șapte posibilități. În urma analizei multi criteriale vor rămâne două, iar apoi una singură va deveni traseul oficial. Urmează, așadar, luni decisive pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din sudul României.
Drumul dintre București și Giurgiu nu mai este doar o promisiune desenată pe hărți. Cele șapte trasee arată că proiectul a intrat într-o etapă concretă. Iar pentru Giurgiu, alegerea traseului poate însemna mai mult decât câteva minute câștigate în trafic: poate fi începutul unei noi legături cu Europa și, poate, șansa ca județul să iasă definitiv din izolare.
Sursa foto: CNIR
