Le-a construit o casă, de la zero, iar în loc de „mulțumesc” a primit acuzații
O casă ridicată din donații, muncă și solidaritate pentru cinci copii care au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu a devenit, în mod paradoxal, motiv de scandal și acuzații. Primarul comunei Daia spune că a pus totul la dispoziția familiei, iar acum este hotărât să arate public fiecare cheltuială și fiecare donație. În centrul poveștii sunt însă cinci copii care, în urmă cu aproape doi ani, au fost la un pas moarte.
Povestea familiei Grindean din Daia începe într-o noapte în care totul s-ar fi putut sfârși printr-o tragedie. Cu aproape doi ani în urmă, casa în care locuiau a fost cuprinsă de flăcări, iar înăuntru se aflau cinci copii, cel mai mic având doar un an și șase luni, iar cel mai mare, o fată, 10 ani. Era târziu. Copiii au început să strige după ajutor. Vecinii au auzit și au intrat în casa cuprinsă de foc, reușind să-i scoată afară în ultimul moment.
Casa veche a familiei Grindean
„Numai Dumnezeu i-a apărat”, spune primarul comunei Daia, privind în urmă la acea noapte. Pentru edil, faptul că cei cinci copii au scăpat cu viață nu a fost doar o tragedie evitată. A fost un semn a lui Dumnezeu. De aceea a decis să facă ceva în acest sens…
De la cenușa incendiului, la fundația unei case noi
Împreună cu fratele său, primarul Șerban Florin a început să strângă bani pentru construirea unei case pentru cei cinci copii. S-au strâns aproximativ 30.000 de euro, iar proiectul a fost gândit astfel încât familia să aibă o locuință decentă, suficient de spațioasă pentru toți membrii. O replică, dacă vreți, a emisiunii „Visuri la cheie” sponsorizată de colosul comercial „Dedeman”.
„Nu puteam să le fac orice fel de casă, pentru că erau mulți. De aceea am vorbit cu un arhitect…Trebuia să respectăm suprafața necesară pentru fiecare membru al familiei. Așa am ajuns la o casă de minimum 100 de metri pătrați”, povestește primarul.
Proiectul a fost realizat gratuit, iar lucrările au început. A fost turnată fundația, apoi construcția s-a oprit pentru perioada de toamnă. Între timp, familia ajunsese să locuiască în condiții extrem de dificile, la Dăița, în casa unui naș. După numai o săptămână, lucrurile însă au început să se destrame, cele două familii au constatat că nu se înțeleg. Atunci, primarul Șerban le-a pus la dispoziție o altă casă, bătrânească, pe care o cumpărase recent, pentru terenul acesteia și pe care intenționa să o demoleze.
Casa bătrânească
Au stat fără chirie, fără bani pentru electricitate…
Primarul a continuat seria faptelor creștinești, și le-a făcut câteva reparații în această casă, a dat cu lavabilă, iar pentru copii a adus pătuțuri, obținute din donații. La rândul lor, oamenii din comună au început să răspundă apelului lansat în cadrul campaniei. Unii au donat mobilă, alții obiecte pentru bucătărie sau dormitoare. Mobilierul, ne spunea primarul, este păstrat momentan la Căminul Cultural și urmează să fie dus în noua casă, atunci când va fi gata.
O casă de 120 de metri pătrați, ridicată cu ajutorul oamenilor
Construcția a mers mai departe. S-a negociat cu doi meșteri din comună manopera, de aproximativ 5.000 de euro… pentru o casă de 120 de metri pătrați, cu acoperișul inclus, dar fără tablă. De aici, însă, au început conflictele între victimele incendiului și binefăcătorul acestora… Potrivit primarului, tatăl copiilor ar fi contestat costul lucrării și ar fi cerut explicații cu privire la banii investiți, deși aceștia proveneau din donații și din contribuțiile celor care s-au implicat în campanie. Ulterior, edilul spune că a încercat să-l implice pe tată în construirea propriei case, pentru a-i da ocazia să contribuie la ridicarea locuinței copiilor săi.
„I-am spus că nu trebuie să mai vină la Primărie să facă muncă în folosul comunității, pentru că primea ajutor social, ci să meargă la casa aflată în construcție, ca să le dea o mână de ajutor celor doi oameni, adică să muncească la casa lui”, povestea primarul. Potrivit acestuia, propunerea nu ar fi fost însă acceptată. Au urmat alt șir de neînțelegeri, inclusiv legate de lucrările de finisare și de culoarea lavabilei, Grindean nefiind mulțumit ca interiorul casei sale să fie vopsită cu alb.
Când o faptă bună nu rămâne nepedepsită
Partea cea mai dureroasă pentru cei care au pornit campania ar fi venit însă ulterior. Primarul susține că, împreună cu o altă persoană din localitate, tatăl copiilor ar fi lansat o grămadă de acuzați, potrivit cărora banii strânși pentru casă ar fi fost însușiți de autorii campaniei de caritate. Acuzații pe care edilul le consideră o mare mârșăvie, spunând că oricând este pregătit să prezinte public chitanțele, documentele, procesele-verbale și cheltuielile pentru a demonstra unde au ajuns banii.
„Am să arăt tuturor toate chitanțele, toate cheltuielile, procesele-verbale, căci m-au acuzat că am ridicat această casă pe «banii lor!»”, afirmă primarul. Potrivit lui Florin Șerban, în campanie s-au strâns aproximativ 17.000 de euro din donații, iar Primăria a contribuit cu aproximativ 30.000 de lei.
În plus, o serie întreagă de materiale și echipamente au fost oferite gratuit de diferiți sponsori de pe plan local și din țară. Tâmplăria ar fi fost donată de familia Covțun, acoperișul de către proprietarul „Hanului Drumețului”, iar tabla de la Lindab, prin intermediul unei fundații.
Casa are acum aproximativ 120 de metri pătrați, două grupuri sanitare, baie, bucătărie, living și calorifere în fiecare cameră. Valoarea unei asemenea construcții, în opinia primarului, ar ajunge la acest moment la circa 70.000 de euro, însă costurile efectiv suportate au fost mult mai mici tocmai datorită donațiilor și ajutorului oferit de localnici și firme.
Un preot a strâns bani. Oamenii au donat. Meșterii au muncit.
Solidaritatea comunității nu s-a oprit la Primărie. La scurt timp după incendiu, preotul satului a mers din casă în casă și a strâns aproximativ 12.000 de lei, bani care au fost donați la rândul lor, pentru construirea noii locuințe. Oamenii au dat și ei cât au putut. Unii au oferit bani, alții mobilier sau materiale pentru manoperă. A fost o mobilizare care, spune primarul, ar fi putut merge chiar mai departe. Planurile inițiale includeau inclusiv încălzire în pardoseală și panouri fotovoltaice.
Dar conflictul apărut între familia Grindean și cei care au coordonat campania caritabilă a făcut ca aceste planuri să fie, pe rând, abandonate.
Casa este gata. Cinci copii își pot muta lucrurile
Astăzi, casa este funcțională. Are apă, instalații electrice, calorifere și centrală termică, obținută gratuit de la un instalator care s-a înduioșat aflând despre situația familiei. Mai sunt lucrări de făcut la exterior, însă, în esență, locuința este pregătită pentru ca familia să se mute în ea.
Primarul spune că nu mai dorește însă să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește racordarea centralei, tocmai pentru a evita alte acuzații în cazul unei eventuale probleme. De precizat, lucru foarte important: Casa a fost autorizată pe numele bunicii copiilor, nu pe numele părinților, tocmai pentru a exista garanția că locuința nu va fi vândută.
„Cine o să facă la fel ca mine, ca mine să pățească!”
Dincolo de scandal, acuzații și neînțelegeri, primarul spune că există un singur motiv pentru care de-a lungul acestor incidente nu a abandonat proiectul: Cei cinci copii!
„Sunt plini de energie, veseli, n-au nicio vină. Mă încarcă de fiecare dată când îi văd și sunt în preajma mea, cu energie”, spune acesta. Și poate că aici se află adevărata poveste.
Nu despre un primar. Nu despre un tată. Nu despre bani. Nu despre acuzații. Ci despre cinci copii care, într-o noapte, s-au aflat la câțiva pași de o tragedie și care acum au șansa de a avea, din nou, un acoperiș deasupra capului. Un acoperiș construit din donații, din munca unor oameni și din solidaritatea unei comunități.
Primarul spune că va păstra imaginile de la fiecare etapă a construcției și va realiza un film pentru acești copii, pentru ca atunci când vor fi mari să poată vedea cum a fost ridicată casa în care au crescut și să nu se lase influențați de răutățile părinților. Deși este mulțumit de ceea ce a realizat, primarul Șerban spunea că pentru el povestea aceasta a fost cea mai dură lecție pe care a primit-o de la viață și că ea ar putea fi un exemplu pentru toți cei ce doresc să facă un bine semenilor. Un fel de blestem și totodată o avertizare: „Cine o să facă la fel ca mine, ca mine să pățească!”
Poate că, peste ani, ei, copiii, nu vor mai ști nimic despre scandalul de astăzi. Vor ști doar că, într-o perioadă în care familia lor nu mai avea un acoperiș deasupra capului, niște oameni cu dragoste de semeni au decis să le construiască una. Iar aceasta este, până la urmă, partea care contează cel mai mult.
Pentru că uneori, o faptă bună nu se termină atunci când bagi cheia în ușă. Uneori, adevărata încercare începe după ce ai făcut cuiva bine. Iar povestea familiei Grindean, din Daia, lasă în urmă o întrebare dureroasă, pe care mulți români o rostesc de generații:
Cât de greu este, în România, să faci un bine fără ca, la final, să fii întrebat: „și tu ce ai câștigat din asta?”
Am încheia acest material cu o vorbă veche, deloc academică, dar care în acest caz pare să spună totul: „Facerea de bine este… de mamă!”
