https://www.facebook.com/share/v/1MLxbvWFw5/
Unul dintre cele mai spectaculoase locuri naturale din județul Giurgiu se transformă, încet, într-un peisaj al dezastrului. Delta Neajlovului, inima Parcului Natural Comana, a pierdut mai mult de jumătate din suprafața sa de apă, iar semnalele localnicilor și ale autorităților sunt alarmante: peștii mor, păsările dispar, iar ecosistemul este în pericol.
În urmă cu ani, bălțile de la Comana erau pline de viață. Astăzi, în locul întinderilor de apă au rămas suprafețe de mâl, vegetație uscată și canale aproape fără apă. În Parcul Natural Comana, nivelul râului Neajlov a scăzut cu aproximativ trei metri, iar efectele se văd cu ochiul liber. Și nu este singura tragedie. Mai în amonte, localnicii au găsit crapi care cântăreau chiar și 17-18 kilograme, morți. Apa devenise prea puțină, prea caldă și, mai ales, prea săracă în oxigen pentru ca peștii să mai poată supraviețui.
O deltă care își pierde apa, peștii și păsările
Delta Neajlovului se întinde pe aproximativ 1.100 de hectare de mlaștină, însă mai mult de jumătate din această suprafață este acum afectată de secetă și scăderea dramatică a nivelului apei. Imaginea este cu atât mai dureroasă cu cât, în urmă cu ani, aici exista un ecosistem extrem de bogat. Pescarii spun că nivelul apei a coborât cu aproximativ trei metri. Consecințele nu se limitează la pești. Scăderea nivelului apei afectează păsările, vegetația, fauna și întregul echilibru al ecosistemului.
„Dacă nu intervenim, poate dispărea balta Comana”
Președintele Consiliului Județean Giurgiu, Toma Petcu, trage și el un semnal de alarmă asupra situației. Potrivit acestuia, fără intervenții și investiții, există riscul ca în următorii ani balta Comana și Delta Neajlovului să dispară, iar odată cu ele să fie afectată însăși existența Parcului Natural Comana.
„Dacă nu intervenim, în următorii ani de zile, probabil că va duce la dispariția totală a bălții Comana. Și, bineînțeles, odată cu dispariția bălții Comana și a Deltei Neajlovului, dispare și ideea de Parc Natural Comana”, a declarat Toma Petcu.
Miza nu este doar ecologică.
Comana a devenit în ultimii ani una dintre principalele destinații turistice din județul Giurgiu. În weekendurile aglomerate, mii de oameni vin aici pentru natură, plimbări și recreere.
„Avem weekend-uri în care vin 4-5.000 de vizitatori care doresc să se bucure de frumusețea naturii. Și atunci trebuie să facem tot posibilul s-o păstrăm așa”, a subliniat președintele CJ Giurgiu.
Stăvilarul ruginit și întrebarea care rămâne
Localnicii susțin că puțina apă care mai există în Neajlov curge în prezent printr-un stăvilar vechi și ruginit, către zeci de bălți private. În opinia pescarilor din zonă, o soluție temporară ar putea fi blocarea parțială a apei, astfel încât Delta Neajlovului să poată primi un minim aport de apă în această perioadă critică. Este însă nevoie de intervenții serioase și de investiții pentru ca acest ecosistem să poată fi salvat pe termen lung.
De la paradis la dezastru ecologic
Delta Neajlovului nu este doar o întindere de apă. Este habitat pentru pești, păsări și numeroase specii de plante, dar și una dintre principalele atracții ale Parcului Natural Comana. Ani de neglijare, perioadele de secetă și temperaturile ridicate au pus însă o presiune uriașă asupra acestui ecosistem. Iar imaginea de astăzi este greu de ignorat: acolo unde odinioară era apă, acum este pământ crăpat și vegetație uscată; acolo unde pescarii își aruncau undițele, acum nu mai găsesc pești.
Comana are nevoie de apă. Are nevoie de intervenții. Și, mai ales, are nevoie ca autoritățile să nu aștepte ca Delta Neajlovului să dispară pentru a constata că a fost pierdută.
Pentru că un paradis pierdut nu mai poate fi readus la viață doar prin promisiuni.
