Într-o seară liniştită de început de primăvară, un cutremur de 56 de secunde a mutilat vieţi şi oraşe. Peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar zeci de mii de locuinţe au fost puse la pământ. Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. După 42 de ani, cutremurul din 4 martie 1977 continuă să fie unul dintre coșmarurile care îi bântuie pe români.
4 martie 1977. Ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde. Încep 56 de secunde în care pământul se mişcă: este cutremur cu magnitudine 7,2 pe scara Richter.
Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe şi a luat aproape 1.600 de vieţi. Cele mai multe în Bucureşti. 11.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături.
„Copilaşul meu mi-a murit în braţe, iar de soţ am aflat ulterior că a murit”, povestește o supraviețuitoare.
Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut într-o clipă.
În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.
Şi tot în noaptea de 4 martie şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vremii. Marele actor Toma Caragiu era pe holul blocului împreună cu bunul lui prieten, regizorul Alexandru Bocăneţ. Niciunul nu a avut şanse de scăpare. Şi cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită Edith Piaf a României, s-a stins atunci. Cutremurul a prins-o în lift.
Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.
Cum s-a simțit cutremurul la Giurgiu
Cutremurul care a lovit România în 4 martie 1977 a provocat și la Giurgiu numeroase pagube.
“S-au prăbușit 32 de imobile, au fost avariate grav 675 imobile, rămânând fără adăpost 426 familii care au fost cazate provizoriu, iar un număr de opt întreprinderi industriale au suferit avarii și stagnări din activitate, pierzându-se o producție globală de 20 milioane lei, iar pagubele materiale depășesc 50 milioane. În același timp a avut de suferit rețeaua școlară, comercială, cooperația meșteșugărească, imobile de stat și proprietate personală”, nota un program al Comitetului Municipal Giurgiu al P.C.R. Cinci grădinițe de copii, un cămin, șase școli generale, școala de muzica, Casa Pionierilor, patru licee și trei internate școlare au avut de suferit de pe urma cutremurului de atunci. Cele 13 comisii de specialiști și activiști care au fost constituite au întocmit fișe tehnice pentru un număr de 675 construcții din municipiu. Din totalul de imobile verificate, 271 au fost propuse pentru evacuare și demolare, din care numai 48 proprietate de stat. Un număr de 404 urmau a fi reparate și consolidate. Cele 64 familii evacuate din clădirile care nu mai prezentau siguranță au fost cazate în apartamente proprietate de stat, nouă familii au fost cazate în cămine de nefamiliști iar restul s-au cazat pe la rude, notează presa vremii.
(Jurnal)


