Ziua mondială a libertății presei este marcată în fiecare an, la data de 3 mai, un moment de reflecție în rândul celor care activează în această breaslă și al celor care militează pentru drepturile și obligațiile profesioniștilor din mass-media.

Expresia „libertatea presei” precedă într-o măsură substanțială apariția industriei moderne a presei scrise – un fenomen al sfârșitului anilor 1800 și începutul anilor 1900 – și pare să fi apărut pe la jumătatea secolului XVII în Marea Britanie de astăzi, referindu-se literalmente la dreptul general al oricărei persoane de a avea acces și de a face uz de o presă (dispozitiv fizic) fără intervenția cenzorilor și nu un privilegiu acordat branșei jurnalistice, care nu exista în acea perioadă. Această interpretare este considerată importantă de către cei care susțin că internetul servește astăzi același rol pentru societate și necesită aceeași protecție.

Lumea are nevoie în continuare de jurnalism de calitate, necenzurat, atât în mijloacele tradiționale – așa cum sunt ziarele, radiourile și televiziunile – cât și în mediul online.

Internetul a devenit o sursă de informare cu două tăișuri, având avantajul rapidității, însă permite răspândirea de știri false. De aceea, misiunea jurnaliștilor rămâne aceea de a verifica din mai multe surse și a-i oferi publicului informația cât mai aproape de adevăr.

La ora actuală, în lume, ziariști, editori și publiciști sunt hărțuiți, atacați, reținuți și chiar uciși.

Ziua mondială a libertății presei le aduce un omagiu acestora din urmă.

În raportul pe 2015 al organizației “Reporteri fără Frontiere” (RSF) se scrie că o mare parte a presei românești este politizată excesiv, subordonată intereselor politice, spionată din interior și finanțată prin mecanisme suspecte.

Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU  în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a adoptat o rezoluție privind „Promovarea libertății presei în lume” care recunoștea că „o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”.

Evenimentul constituie un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.

(Jurnal)