Ziua de 1 martie marchează, calendaristic, începutul primăverii, iar Mărțișorul este simbolul acestui anotimp și al renașterii naturii. Ziua de 1 martie, ca toată luna, de altfel, este bogată în tradiții care se respectă an de an.
Mărțișorul, acel obiect dăruit cu precădere femeilor (în unele regiuni ale țării sunt oferite și bărbaților), reprezintă un simbol al norocului și bunăstării.
În zilele noastre, mărțișorul este confecționat dintr-un șnur împletit, format din două fire, unul alb și unul roșu, la care se adaugă un obiect artizanal. În trecut, de șnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.
Obiectul se poate purta la mână, în piept sau de reverul hainei, iar tradiția spune că persoanele care le poartă vor avea noroc tot anul.
Există mai multe interpretări legate de semnificația celor două culori care alcătuiesc mărțișorul. Una dintre ele se referă la trecerea de la iarnă la primăvară, culoarea albă semnificând iarna, iar culoare roșie semnificând primăvara.
O legendă este legată de Baba Dochia, despre care se spune că a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. În acest context, albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile.
Legenda spune că Baba Dochia a pedepsit-o pe noră să meargă la un râu înghețat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului,femeii i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu, potrivit site-ului enciclopedia-dacica.ro. Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul.
În tradiția populară, primele 9 sau 12 zile ale lunii martie sunt dedicate Babei Dochia și sunt cunoscute drept „Zilele Babelor”. Legenda spune că, la sfârșitul lunii februarie, Baba Dochia își trimite nora la pădure să culeagă fragi, notează site-ul crestinortodox.ro. Ajutată de divinitate, aceasta găsește fragi copți. Văzându-i, Baba Dochia crede că a venit vara, prin urmare se pregătește să plece cu oile la munte. Își pune 9 (sau 12) cojoace în spate și pornește urcușul. De cum pleacă la drum, începe o ploaie care nu se mai oprește timp de 9 zile și 9 nopți, îngreunându-i-se cojoacele, Baba Dochia începe să le scoată, rând pe rând. Se spune că zilele capricioase de la începutul lunii martie sunt pricinuite chiar de ea, care își scutură câte un cojoc de ploaie sau de omăt.
Lepădând câte unul în fiecare zi, a rămas îmbrăcată doar în ie și a înghețat, transformându-se în stană de piatră, scrie Agerpres. (Sursa: Euronews.ro)