Foto: www.giurgiuveanul.ro
Foto: www.giurgiuveanul.ro

Ziua geroasă de afară a făcut ca lumea să uite probabil însemnătatea zilei de 24 ianuarie. Anul acesta în această zi se împlinesc 157 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească.

Singurii ce au dorit să iasă în stradă pe o asemenea vreme pentru a se prinde într-o Hora Unirii simbolică , au fost cei din Asociaţia Umanitară „Uniţi pentru Giurgiu” ce au sărbătorit astăzi pentru a doua oară Unirea Principatelor. Așa cum prezentau site-urile liberale giurgiuvene , Asociația a organizat un simpozion dedicat acestui măreţ moment istoric, de referinţă pentru istoria românilor, în chiar sediul deputatului Florian NICOLAE. Evenimentul a adunat în sala de conferinţe pe mulți dintre simpatizanții partidului și respectiv ai candidatului la Primăria Giurgiu, în viitoarele alegeri din acest an, Florian Nicolae. Restul presei și a reprezentanților altor partide nu au fost, după cum se pare, invitați la acest eveniment de la care nu putea să lipsească nici o parte din staff-ul liberal în frunte cu copreședintele său, Dumitru Beianu.

Mobilizarea a fost ca de obicei , exemplară, mulţi tineri , ce au dat culoare manifestării, fiind îmbrăcaţi în costume tradiţionale româneşti . Ca de fiecare dată au rememorat şirul istoric al evenimentelor istoricul Emil Păunescu, şi profesorul GheorgheDumitrescu.

La finalul simpozionului așa cum prezintă site-urile liberale, toţi cei prezenţi la această manifestare s-au prins în Hora Unirii.

 

012408321787395492
Placa memorială a Hotelului Concordia de pe strada Smârdan 39, situată în Centrul Istoric al Bucureștiului, unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859, fruntașii Partidei Naționale au hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești și al Moldovei.

Scurt istoric

În dimineața de 24 ianuarie, la ora 11.00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă în cadrul căreia a precizat: ‘A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei ! Să ne unim asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorință sfântă’. Deputații au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniți în sala de ședințe au trecut la vot.

Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având și urări adresate domnitorului: ‘spre mărirea patriei’, ‘spre fericirea românilor’. După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunoștința mulțimii de pe Dealul Mitropoliei. Ziarul ‘Românul’ din 27 ianuarie/8 februarie, consemnează: ‘… Nu se auzeau în toată capitala decât cele mai vii demonstrații de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate ulițele, pe la toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureștilor. Frații noștri țărani… strigau acum cu toată puterea energică a sufletelor lor: Să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau unii în brațele altora, fără deosebire de condiții, ca cum toți, în general, ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător’. Manifestări organizate la Arad cu ocazia aniversării a 153 de ani de la Unirea Principatelor Romane (1859). La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza venea la București, după dubla sa alegere în calitatea de domnitor al Moldovei și Țării Românești. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: ‘Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!’ Situația creată în cele două Principate a fost dezbătută în cadrul Conferinței internaționale, deschise la Paris între 26 mart./7 apr. — 25 aug./6 sept.1861. Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiile austriac și otoman s-au arătat inițial nemulțumite, prima fiind neliniștită de perspectiva consolidării statului român, cealaltă urmărind unele avantaje materiale.

La 22 noiembrie 1861, Poarta emitea ‘Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei’, prin care Puterile suzerane și garante erau de acord cu schimbarea Convenției și admiteau unificarea instituțiilor legislative și administrative ale celor două principate. Rezerva asupra noului statut venea tot din partea Imperiului Otoman, acesta acceptând schimbarea numai pe timpul vieții domnitorului. Manifestări dedicate împlinirii a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Piața Alexandru Ioan Cuza din Craiova. La 11 decembrie 1861, Cuza adresează națiunii române o proclamație, anunțând mesajul său: „Unirea este  ndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”. Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor și a Camerelor celor două Principate. La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu.

Parlamentul unic își va deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, an în care Al. I. Cuza proclama Unirea definitivă a Principatelor, iar orașul București devenea capitala acestora. Comisia Centrală de la Focșani își va înceta activitatea. Din 1862, Principatele Unite adoptă oficial numele de România, iar orașul București devine capitala noului stat.

Sursa: AGERPRES