Loturile destinate dezvoltărilor rezidenţiale au intrat într-un con de umbră în ultimii trei ani. Alte tipuri de terenuri atrag acum fanteziile şi banii investitorilor. Parcelele agricole sunt la mare căutare printre investitorii străini, care vor însă doar suprafeţe mari. Un teren fertil pentru apariţia achiziţiilor speculative.

La Giurgiu, descurajaţi de prăbuşirea pieţei imobiliare, o serie de investitori au început să se reorienteze. Aşa se face că, de curând, Nicolae Barbu, consilier şi om de afaceri local, după ce a intenţionat realizarea unui complex rezidenţial pe şoseaua Bălănoaiei, vrea acum să transforme acest proiect într-un loc de veci privat. O investiţie sigură, câtă vreme indicele mortalităţii la noi în ţară este într-o continuă creştere. „Urgent! Cumpăr teren agricol 1.000 euro/ha în judeţul Neamţ, zonele Dumbrava, Săvineşti, Roznov, Zăneşti.” Astfel sună un anunţ publicat recent pe Internet de către un amator de achiziţii funciare. Valoarea la care autorul anunţului vrea să cumpere sugerează apariţia cumpărătorilor speculativi, în condiţiile în care preţul mediu pe hectar este acum situat, potrivit consultanţilor imobiliari, la 1.500-2.000 de euro. Apariţia acestui tip de cumpărător este cauzată de interesul în creştere al companiilor din străinătate – bănci, fonduri de pensii, investitori instituţionali – pentru terenul agricol românesc. Mari investitori instituţionali sunt interesaţi, pe de o parte, de potenţialul de creştere a preţului terenului pe termen lung, dar şi de profitul din exploatare. Preţul a suferit o corecţie după anul 2008, dar se anticipează însă o creştere a valorilor lui. Potrivit consultanţilor, cererea de terenuri agricole şi păduri pentru exploatări specifice ori biomasă este în creştere. Dar există şi o principală dificultate. Aceşti investitori vizează suprafeţe de peste 7.000 de hectare. Ori, în prezent, fermele care exploatează suprafeţe de peste 100 de hectare reprezintă doar 1,1% din numărul total de ferme şi acoperă 52,2% din suprafaţa eligibilă pentru subvenţii, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În aceste condiţii, investitorii speculativi (samsarii) – precum cel care a postat anunţul de la începutul articolului – care cumpără suprafeţe mici, le comasează şi apoi le vând mai departe, cu preţuri mult mai mari, ar putea prolifera, iar preţurile ar putea exploda peste noapte. Piaţa românească şi, respectiv, giurgiuveană de terenuri nu ar fi la prima ispravă de acest gen, o situaţie asemănătoare întâlnindu-se, în anii de boom imobiliar (2005-2008), pe segmentul rezidenţial. Vin vremuri bune doar pentru samsarii de terenuri!

JGR