Problematica infecţiei cu HIV, care ocupă un loc important în cadrul preocupărilor sociale încă din anul 1990, a fost readusă în discuţie de reprezentanţii Asociaţiei „Licurici”, din Giurgiu, în cadrul unei mese rotunde cu tema „Situaţia actuală a persoanelor seropozitive; integrarea socio-profesională a persoanelor seropozitive”, acţiune derulată la sediul Direcţiei de Sănătate Publică. Din păcate, deşi au fost adresate invitaţii tuturor instituţiilor locale şi judeţene, cele mai importante – Primăria municpiului, Prefectura şi Consiliul Judeţean – nu au trimis niciun reprezentant la această dezbatere, lucru ce i-a făcut pe organizatori să afirme, cu amărăciune, că acesta este nivelul de interes al autorităţlor locale faţă de problemele persoanelor seropozitive din Giurgiu: zero. Trecând peste acest aspect, Elena Rîcu, cea care a moderat dezbaterea, în calitate de corodonator local al proiectului „Integrarea socio-profesională a persoanelor seropozitive din România”a făcut o scurtă prezentare a situaţiei acestor persoane la nivelul judeţului Giurgiu, precizând că în evidenţe sunt acum 278 de persoane seropozitive, în ultima lună apărând 4 cazuri noi; în acelaşi timp, însă, tot în ultima lună, au fost înregistrate şi 4 decese, cele mai recente fiind al unui copil de 7 ani şi al unei fete de 21 de ani. „Comparativ cu alte judeţe ale ţării, Giurgiu este un caz fericit, pentru că, în timp ce în majoritatea judeţelor bolnavii nu mai primesc tratamentul vital pentru supravieţuire, la Giurgiu nu există astfel de probleme; tratamentele nu au fost întrerupte niciun moment şi Direcţia de Sănătate Publică ne-a dat asigurări că, cel puţin pentru următoarele 4 luni, sunt asigurate fondurile pentru continuare tratamentului pentru toţi bolnavii înregistraţi la Clinica de Zi. Tratamentul pentru o persoană seropozitivă este extrem de costisitor, ridicându-se la circa 3.000 de dolari lunar, însă medicamentele sunt asigurate gratuit pentru bolnavi”, a precizat Elena Rîcu. Aceasta spune că numărul cazurilor înregistrate nu este cel real, pentru că, din păcate, există persoane care fie nu vor să-şi facă analizele, fie ştiu că sunt seropozitive, dar refuză tratamentul. În ceea ce priveşte integrarea socio-profesională a acestor persoane, Asociaţia „Licurici” derulează acţiuni de consiliere individuală şi de grup pentru tineri infectaţi HIV-SIDA, dar şi o serie de cursuri de calificare profesională, adresate aceloraşi tineri, cursuri pentru care Uniunea Naţională a Organizaţilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) asigură câte 4 milioane de lei pentru fiecare cursant. Până acum, 10 tineri seropozitivi au absolvit astfel de cursuri, iar doi şi-au găsit un loc de muncă.

„Problema este că întâlnim aceleaşi reticenţe la angajatori, care refuză să angajeze aceşti tineri, dacă află că sunt seropozitivi. De altfel, despre niciunul din cei doi tineri care şi-au găsit un loc de muncă în urma acestor cursuri nu se ştie că este seropozitiv; şi asta pentru că, dacă s-ar afla, angajatorii i-ar concedia pe loc. În ciuda eforturilor noastre, mentalitatea nu se schimbă deloc; mergem adesea la angajatori pentru a-i informa despre problematica HIV-SIDA, însă, nu de puţine ori, suntem, pur şi simplu, daţi pe uşă afară… Practic, de când derulăm astfel de proiecte, am întâlnit doar un singur caz în care un tânăr a fost angajat, ştiindu-se că este seropozitiv…”, a declarat Elena Rîcu. Aceasta a mai precizat că Asociaţia „Licurici” încearcă să sensibilizeze autorităţile pentru declanşarea unor ample campanii de informare privind problematica HIV-SIDA în special în mediul rural, unde s-a constatat că există persoane (şi încă persoane „cu pretenţii”) care nu au nici mai mai vagă idee despre ce înseamnă această boală.

Cristina MOISE