De câteva luni, tot mai mulţi giurgiuveni se plâng de tarifele majorate ale  taximetriştilor, mulţi dintre ei percepând tarife maxime, deşi nu dau drumul la aparatul de taxat atunci când pleacă în cursă. La rândul lor, taximetriştii acuză preţul în continuă creştere al carburantului şi atitudinea unora dintre pasageri care pur şi simplu refuză să plătească cursa. Pentru a cunoaşte mai bine adevărul, am apelat la sprijinul preşedintelui Casei Taximetriştilor din Giurgiu, Vârlan Neculai.

Legat de noua şmecherie a taximetriştilor bucureşteni numită “maimuţa”, preşedintele Casei Taximetriştilor giurgiuveni ne-a asigurat că la noi în municipiu nimeni nu apelează la un astfel de truc, ba cei mai mulţi nici nu ştiu ce este aceasta. “Numai cei care mai au cunoştinţe de electronică ar putea apela la acest mecanism,“ declara preşedintele Vârlan. La întrebarea de ce preţul pe kilometru este mai mare la Giurgiu decât în Capitală, acesta ne-a răspuns: “Structura geografică şi economică a municipiului Giurgiu nu permite amplasarea staţiilor de taxi la periferie, ci numai în zona centrală, unde există vad, în rest noi circulăm cu taxiul gol. În ţară ne situăm la un preţ mediu pe kilometru, el variind la noi între 1,8 şi 3 lei/km în timp ce Constanţa percepe 3,5 lei/km, Piteştiul chiar 4 lei/km, Braşovul  3 lei/km deşi toate acestea sunt oraşe dezvoltate economic ce

şi-ar putea permite un discount mai mare la cursă. Dacă ţinem cont că în 99% din cazuri ne întoarcem din traseu cu maşina goală, putem spune că preţul mediu cu care circulăm este de doar 1,5lei/km. Deşi tariful de noapte este cu 50% mai mare decât în timpul zilei, cei mai mulţi dintre noi taxează tot la preţ de zi.

Amenzile pot veni din 10 părţi!

Curioşi să aflăm cum se calculează tariful pe cursă, Neculai Vârlan ne-a spus: “Preţul se face conform unui breviar de calcul, ţinând cont de carburant, de tipul maşinii, de cheltuielile aferente (impozite, agrearea RAR, viza ITP – o dată la 6 luni, viza Primăriei, taxa pe locul de parcare, viza testului psihologic etc) şi evident ţinând cont de cheltuielile  de întreţinere a maşinii.  Preşedintele Casei Taximetriştilor ne mărturisea că această continuă creştere a carburantului i-a afectat şi că motorul pe gaz nu este o soluţie. – aşa cum cred mulţi – deoarece maşina cu un astfel de sistem cere o revizie generală încă de pe la 100.000 – 150.000 de kilometru faţă de maşinile pe carburant  (200.000 – 250.000 km). Preşedintele Vârlan mai spunea că marea problemă a lor va fi cu siguranţă noul cod al muncii. În timp ce cetăţenii spun că Giurgiu este înţesat de taxiuri, preşedintele Casei spune că “în ultimul an, la Giurgiu, s-au retras 19 taximetrişti din diferite motive, în timp ce alţii deja au aceeaşi intenţie”, şi că, deşi s-a mărit preţul benzinei, taximetriştii n-au majorat tarifele pentru a nu-şi pierde puţinii clienţi pe care îi mai au. “Dincolo de toate astea suntem extrem de vulnerabili. Prezenţa pe stradă fără autorizaţie este aproape imposibilă, căci îţi poate aduce o amendă de circa 25.000 lei. Adică te-ar ruina! Amenzile OPC-ului sau ale Gărzii sunt la fel de usturătoare. Reamintesc că în prezent sunt vreo zece autorităţi ce ne pot amenda: Finanţele Publice, Primăria Giurgiu, ITM-ul, ANPC-ul, Garda Financiară, Poliţia Rutieră (locală şi judeţeană), Oficiul de Metrologie, ARR-ul, RAR-ul .“

Sunt destui cetăţeni care spun că mulţumesc Domnului că există taximetrele, căci altfel ar rămâne fără serviciu. Există chiar o companie de taxiuri mult lăudată. Ea se numeşte „Magnific”. Pasagerii acestei firme de taxiuri spun că pe trasee unde dădeau 8-9 lei, taxiurile „Magnific” nu percep decât 5-6 lei. “Şoferii sunt civilizaţi, îţi dau bon fiscal şi te ajută dacă ai bagaje asupra ta”, mai adăuga cineva.

Sfaturi date utilizatorilor de taxi

Când clientul vrea să urce într-un taxi, maşina trebuie să aibă  postat pe portiere tariful/km, (atât pe zi cât şi pe noapte) astfel încât să fie vizibil de la cinci metri. Atunci când pasagerul intră în taxi, el trebuie să observe dacă şoferul are pe bord autorizaţia, tarifele şi datele de identificare ale taximetristului. Taxiul trebuie să mai aibă inscripţionate pe caroseria maşinii însemnele stabilite de lege, şahurile pe linia orizontală a uşilor, numărul de autorizare etc. Explicaţia diferenţei de tarife, pe aceeaşi rută, ale taximetrelor constă în  faptul că taximetriştii îşi aleg diferit tariful (între 1,8 lei şi 3 lei/Km), în funcţie şi de  consumul maşinii,  dar şi de confortul asigurat pasagerilor, vechimea maşinii etc. În rândurile următoare vă oferim câteva sfaturi care v-ar scuti de surprize neplăcute: evitaţi firmele puţin cunoscute; evitaţi,  când mergeţi în Bucureşti, taxiurile înmatriculate în judeţul Ilfov. (Atenţie la  societatea de taxi „PELICANUL”); casa de marcat să fie poziţionată la loc vizibil, de regulă pe bord; urmăriţi suma afişată pe display-ul casei de marcat (dacă suma vi se pare nejustificat de mare cereţi să oprească maşina, plătiţi si coborâţi); dacă aveţi un traseu preferat solicitaţi de la început (dar să nu fie chiar cel mai nenorocit drum plin de gropi), nu după ce şi-a făcut un traseu imaginar taximetristul; solicitaţi bon fiscal (dacă aţi uitat ceva sau doriţi să faceţi reclamaţie aveţi deja datele de contact).

În acelaşi timp, însă, nu acuzaţi taximetristul de lucrurile pierdute în maşină. De cele mai multe ori, maşina este ocupată de alt client, la scurt timp şi acesta are şansa să găsească obiectele pierdute, taximetriştii nefiind obligaţi să verifice bancheta din spate după fiecare cursă efectuată. Reclamaţiile pe care le faceţi la adresa taximetriştilor trebuie să fie cât mai reale, motivate şi pe cât posibil însoţite de material foto, video sau martori. Spunem asta pentru că, există destui clienţi certaţi cu bunele maniere, care după ce generează scandal,  mai fac apoi  si reclamaţie.

Ce spun autorităţile

„Activitatea de taximetrie este în permanenţă în atenţia noastră”, spune şeful Poliţiei Rutiere Giurgiu, comisar şef Marian Popescu. Controalele pe această linie sunt periodice şi, din păcate, în ciuda amenzilor, care nu sunt deloc de neglijat, nereguli continuă să fie sesizate în această activitate. Printre neregulile constatate, aproape în permanenţă, în aceste controale, se numără folosirea unor maşini care nu au autorizaţie pentru taximetrie sau a unor autoturisme cu defecţiuni tehnice. „În afară de aceste aspecte, care pun în pericol viaţa clienţilor, cea mai des constatată abatere, în urma acestor controale, este nefolosirea aparatelor de taxat”, spune şeful Poliţiei Rutiere. Acesta atenţionează că activitatea de taximetrie din Giurgiu va continua să fie monitorizată şi controlată periodic, avertizând taximetriştii că sancţiunile prevăzute de lege sunt dure, putând ajunge până la 5.000 lei, în funcţie de neregulile constatate.

O altă instituţie ce monitorizează şi controlează activitatea taximetriştilor este Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Giurgiu; cele 58 de acţiuni ale acestei instituţii desfăşurate pe întregul parcurs al lunii februarie la 47 operatori de transport au relevat câteva neajunsuri. Comisar superior Lucica Sima ne spunea că mai sunt taximetrişti care nu posedă asigurare de persoane şi de bunuri, care în cazul lor este obligatorie. Că unii mai circulă fără certificat de atestare profesională, fără „ecuson” (nr. autorizaţie, valabilitatea autorizaţiei, localitatea de autorizare). Au fost depistaţi şi taximetrişti care nu aveau maşinile verificate metrologic, cu lămpile de pe capote deteriorate sau defecte, împiedicând astfel pasagerii să observe dacă sunt ocupaţi sau liberi. Alţii nu deţineau lista cu tarife şi ştampila Primăriei pe bord, sau nu aveau tarifele practicate, pe portierele exterioare, aşa cum prevede legea. O “mânărie” a unor şoferi este aceea conform căreia nu se aprinde becul de „ocupat” atunci când aparatul de taxat intră în funcţiune. Comisarii ne mai spuneau şi că în unele aparate de taxat s-a constatat că tarifele sunt mai mari decât cele trecute pe portiere, iar că unii continuă să transporte călători în regim privat, dar fără să dea jos lampa de taxi.

De la cetăţeni oneşti la hahalere

Din discuţiile cu giurgiuvenii am concluzionat că există două categorii de taximetrişti! Prima categorie este cea a taximetriştilor care îşi fac meseria şi respectă clienţii, dar şi pe ceilalţi participanţi la trafic;  din păcate, alături de aceasta, convieţuieşte o a doua categorie de „taximetrişti”, nişte „hahalere” între 20 şi 35 de ani, pentru care regulile de circulaţie si de bun simţ sunt opţionale. Pentru aceşti „taximetrişti”, nu există respect pentru că nu şi-l impun prin comportament, pentru ei  legea este făcută să fie respectată doar “de fraieri”.  “Deşi mulţi dintre clienţii noştri sunt nervoşi, eu îi sfătuiesc pe taximetrişti să nu se lase provocaţi, să evite discuţiile pentru a nu naşte altercaţii. Sunt însă printre pasageri şi ţepari care coboară din taxi şi dispar fără să plătească, Nu suntem protejaţi de nimeni în acest sens. Alţii nu vor să plătească cât arată bonul fiscal spunând că pentru acelaşi traseu au plătit altuia mai puţin. Îţi lasă cât vrea el şi pleacă. Ce poţi să-i faci?”, ne mai declara Neculai Vârlan.

Material realizat printr-un  colaj de informaţii din presă şi dialoguri cu cetăţeni ai municipiului cât şi reprezentanţi ai unor instituţii locale

F.T.