Scriam ieri despre faptul că Episodul de la granița României, în care politiștii de frontieră sunt implicați în infracțiuni de corupție la granița României,  face parte dintr-un capitol al unui studiu comun realizat de Direcția Națională Anticorupție  (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA), finalizat la sfârșitul anului 2020: „Diagnoza faptelor de coruptie în care au fost implicați angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.”

 Considerând că o parte din paginile acestui studiu se referă probabil și la cazuri în care au fost amestecate și cadre din Inspectoratul de Poliție Giurgiu și respectiv Inspectoratul Poliției de Frontieră  Giurgiu, pe fondul actelor de corupție semnalate în ultima vreme de către DNA , DGA și evident mass media , vă punem la dispoziție în rândurile de mai jos partea a doua (fragmente ) al acestui material  privind studiul mai sus menționat.

„Am să îți pun cătușele!”

Analiza rechizitoriilor DNA-ului a scos la iveală modul în care polițiștii cereau uneori bani în schimbul unor favoruri.

Tu trebuie să întelegi că tu vei pierde mai mult, eu n-am ce să pierd, tu vei pierde mai mult.”

„Măi băiatule, este ultima dată când ma vezi în postura asta de   a-ți vorbi frumos, fiindcă daca nu rezolvăm cât mai repede îmi vei vedea si fața cealaltă, când am să vin să te iau cu mascații si am sî îți pun cătușele. Vezi că nu este de joaca cu fraierul, fiindcă acum ți-l pun pe speaker la telefon, să vezi că are 40 de zile de îngrijiri medicale.”

Solicitarea de bani sau foloase era în unele cazuri făcuta mascat: „Vă trebuie permisul?”, „Achitați ă pe loc?”, „Dacă o plăteai acu’ rămâneai cu permisul…”,Ce amendă poți plăti pe loc?” și „Cu ce faci cinste?”

Despre „apetitul infracțional” al salariaților statului

Studiul mai scoate la iveală și  faptul că în rândul polițiștilor de frontieră devenise atât de mare dorința de obținere de foloase necuvenite încât aceștia nu pretindeau doar bani, ci și tipurile de bunuri care erau transportate de cei care tranzitau frontiera, cum ar fi țigări, băuturi alcoolice, dulciuri etc.

Apetitul infractional al politistilor de frontiera condamnati definitiv reiese si din faptul ca atunci când existau controale din partea diferitelor autorități cu competență în punctele de trecere a frontierei, actele de coruptie comise nu erau oprite, ci dimpotriva angajatii MAI îsi intensificau măsurile de precautie si chiar majorau valorile stabilite inițial cu titlu de mită, susținând că riscul asumat era mult mai mare,” se arată în referatul DNA.

Șpagă, cerută pe bilete de hârtie, codificat, în grade Celsius

Autorii studiului au scos la iveala, ca în săvârsirea infractiunilor de trafic de influență, pentru care au fost condamnati, politistii si complicii acestora au desfășurat actiuni de ascundere sau protejare a activitatii infractionale constând în:

– Scoaterea acumulatorului din telefonul mobil în timpul întâlnirilor dintre cumpărător si cel care făcea traficul de influență;
– Lăsarea telefonului mobil într-o altă încăpere;
– Scrierea sumelor pe biletele de hârtie;
– Încheierea unor conventii civile pentru a masca prețul traficului de influență;
– Primirea banilor în plicuri de hârtie; o comunicare codificată (de exemplu, exprimarea sumelor de bani în grade Celsius);
– Infractiuni de șantaj (amenințări cu moartea la adresa cumpărătorului de influență în cazul denunțării faptei penale).

Angajații MAI au „scurs” informații din anchete

Anchetele DNA au scos la iveală că au existat situatii în care angajați ai MAI au divulgat informatii nedestinate publicității pentru obținerea unor foloase necuvenite (bani, produse) pentru avertizarea, protejarea sau favorizarea unor rude/persoane apropiate, dar și pentru asigurarea unei pozitii cheie în cadrul anturajului (poziție care să permită menținerea funcției de conducere ce facilita accesul la informații de interes).

Astfel, divulgarea de informatii nedestinate publicitatii a condus atât la protejarea unor activitati ilicite, cât si la compromiterea unor flagranturi.

Unde avea loc transmiterea informatiilor? În locuri publice, la domiciliul beneficiarului informațiilor si în autoturismul de serviciu al polițistului de frontieră.

Sub ce formă erau transmise informațiile?  Pe suport de hârtie .i verbal.

(Va urma)