Asociația Telefonul Copilului (ATC) a prezentat, de curând, rezultatele primului studiu sociologic la nivel național care urmărește perspectiva atât a copiilor, cât și a cadrelor didactice și părinților cu privire la fenomenul bullying: FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU FENOMENUL BULLYING.

 Studiul se înscrie în demersurile de combatere a bullyingului în instituțiile de învățământ prin adoptarea de politici publice în acest sens. Totodată, studiul completează seturile anterioare de date colectate de ATC care au fost integrate, împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărțuirii în școli, în inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care a fost înaintată Camerei Deputaților. 

Conform studiului, aproape trei sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puțin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenți au avut curajul să își recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%).  

Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unității de învățământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situații de abuz de tip bullying. În 60% dintre situații, comportamentul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunțat un profesor/un adult din școală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviți drept eroi, 16% au afirmat că au fost considerați turnători, iar 10% au afirmat că au fost și ei apoi agresați.

Din perspectivă agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că și ei au fost agresați de persoana respectivă și au simțit nevoia să se răzbune, 29% au simțit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulți colegi se comportă astfel cu acea persoană și au făcut și ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obișnuit la în școală în care învață și nu consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).

La rândul lor, 7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce privește măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa școlară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinți și 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea și intervenția în cazuri de bullying. 

Cercetarea s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice pentru fiecare categorie de  grup țintă: elevi, cadre didactice, părinți. A fost aplicat un număr total de 1.100 de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din toate ciclurile de învățământ (primar, gimnazial și liceal). Cercetarea a inclus atât un studiu cantitativ, cât și un studiu calitativ care a inclus 4 studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri cu elevi – 20, interviuri cu cadre didactice – 21, interviuri cu părinți/tutori – 9.

Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada 26.03.2019 –12.04.2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26.03.2019 –19.04.2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unități de învățământ din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea București – Ilfov, Regiunea Sud – Vest și Regiunea Nord – Est. Respondenții au provenit atât din mediul rural, cât și din mediul urban.

(Jurnal)