AcasăActualitateSTUDIU: Trei sferturi dintre elevii din România sunt victime ale abuzului de...

STUDIU: Trei sferturi dintre elevii din România sunt victime ale abuzului de tip bullying

Asociația Telefonul Copilului (ATC) a prezentat, de curând, rezultatele primului studiu sociologic la nivel național care urmărește perspectiva atât a copiilor, cât și a cadrelor didactice și părinților cu privire la fenomenul bullying: FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU FENOMENUL BULLYING.

 Studiul se înscrie în demersurile de combatere a bullyingului în instituțiile de învățământ prin adoptarea de politici publice în acest sens. Totodată, studiul completează seturile anterioare de date colectate de ATC care au fost integrate, împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărțuirii în școli, în inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care a fost înaintată Camerei Deputaților. 

Conform studiului, aproape trei sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puțin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenți au avut curajul să își recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%).  

Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unității de învățământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situații de abuz de tip bullying. În 60% dintre situații, comportamentul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunțat un profesor/un adult din școală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviți drept eroi, 16% au afirmat că au fost considerați turnători, iar 10% au afirmat că au fost și ei apoi agresați.

Din perspectivă agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că și ei au fost agresați de persoana respectivă și au simțit nevoia să se răzbune, 29% au simțit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulți colegi se comportă astfel cu acea persoană și au făcut și ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obișnuit la în școală în care învață și nu consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).

La rândul lor, 7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce privește măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa școlară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinți și 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea și intervenția în cazuri de bullying. 

Cercetarea s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice pentru fiecare categorie de  grup țintă: elevi, cadre didactice, părinți. A fost aplicat un număr total de 1.100 de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din toate ciclurile de învățământ (primar, gimnazial și liceal). Cercetarea a inclus atât un studiu cantitativ, cât și un studiu calitativ care a inclus 4 studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri cu elevi – 20, interviuri cu cadre didactice – 21, interviuri cu părinți/tutori – 9.

Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada 26.03.2019 –12.04.2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26.03.2019 –19.04.2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unități de învățământ din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea București – Ilfov, Regiunea Sud – Vest și Regiunea Nord – Est. Respondenții au provenit atât din mediul rural, cât și din mediul urban.

(Jurnal)

Asociația Telefonul Copilului (ATC) a prezentat, de curând, rezultatele primului studiu sociologic la nivel național care urmărește perspectiva atât a copiilor, cât și a cadrelor didactice și părinților cu privire la fenomenul bullying: FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU FENOMENUL BULLYING.

 Studiul se înscrie în demersurile de combatere a bullyingului în instituțiile de învățământ prin adoptarea de politici publice în acest sens. Totodată, studiul completează seturile anterioare de date colectate de ATC care au fost integrate, împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărțuirii în școli, în inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care a fost înaintată Camerei Deputaților. 

Conform studiului, aproape trei sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puțin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenți au avut curajul să își recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%).  

Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unității de învățământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situații de abuz de tip bullying. În 60% dintre situații, comportamentul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunțat un profesor/un adult din școală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviți drept eroi, 16% au afirmat că au fost considerați turnători, iar 10% au afirmat că au fost și ei apoi agresați.

Din perspectivă agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că și ei au fost agresați de persoana respectivă și au simțit nevoia să se răzbune, 29% au simțit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulți colegi se comportă astfel cu acea persoană și au făcut și ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obișnuit la în școală în care învață și nu consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).

La rândul lor, 7 din 10 profesori admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce privește măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa școlară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinți și 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea și intervenția în cazuri de bullying. 

Cercetarea s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice pentru fiecare categorie de  grup țintă: elevi, cadre didactice, părinți. A fost aplicat un număr total de 1.100 de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din toate ciclurile de învățământ (primar, gimnazial și liceal). Cercetarea a inclus atât un studiu cantitativ, cât și un studiu calitativ care a inclus 4 studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri cu elevi – 20, interviuri cu cadre didactice – 21, interviuri cu părinți/tutori – 9.

Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada 26.03.2019 –12.04.2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26.03.2019 –19.04.2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unități de învățământ din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea București – Ilfov, Regiunea Sud – Vest și Regiunea Nord – Est. Respondenții au provenit atât din mediul rural, cât și din mediul urban.

(Jurnal)

ARTICOLE SIMILARE

VREMEA

Giurgiu
ploaie puternică
14 ° C
14 °
14 °
79%
6.2m/s
86%
vin
17 °
S
16 °
D
12 °
lun
15 °
mar
5 °

Stiri

PROMO

SC PATY MEDIA SRL - Obiecte promoționale personalizate - Complex ANCORA, Giurgiu

DEZVOLTARE SITE-URI & APLICAȚII WEB

Dezvoltare site-uri & aplicatii web. Optimizare. Mentenanta - Sector web

NOTA

Vă rugăm să folosiți un limbaj decent în comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul jurnalgiurgiuvean.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii. Responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului!