interceptari-telefoaneSRI nu mai poate face interceptări în dosare penale pentru că nu este organ de urmărire penală. Această precizare a apărut în motivarea Curtea Constituțională (CCR), publicată miercuri, 9 martie.  Decizia judecătorilor se aplică inclusiv dosarelor aflate pe rol. Pe de altă parte, cauzele care au primit deja o sentinţă definitivă nu sunt afectate.

Pe 16 februarie, Curtea a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală prin care procurorii puteau cere altor instituţii ca un suspect să fie supravegheat tehnic. Potrivit judecătorilor, legea trebuie să numească instituţiile care au dreptul să intercepteze în cadrul unei anchete.

Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi ai altor organe specializate ale statului.

Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală, notează Curtea Constituţională. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii.

Curtea reţine că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

În examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Având în vedere aceste argumente şi caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea constată că este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată.

La rândul său , DNA arată că, după această  decizie a CCR, sunt necesare măsuri ce presupun un efort bugetar de aproximativ 10.415.000 euro. La rândul său, DIICOT ar avea nevoie de peste 100 de polițiști specializați , măsuri ce ar impune un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro!

Decizia CCR pare a fi un pumn dat sub centură succeselor  din ultima vreme repurtate împotriva corupției și a corupților, știut fiind că cei mai mulți dintre cei arestați sau reținuți de  către  justiție și ulterior condamnați, au fost dovediți în urma unor interceptări cu aparatură specială, ce lipsește deocamdată procurorilor din DNA…

(Jurnal)