Să cer iertare, nu e o rușine,
Genunchii plec ca vameșul smerit.
O, fraților, iertați-mă pe mine!
În fața Domnului și-n fața voastră am greșit
Regret de vorbele trezite în mînie,
Că am mințit, bîrfit, v-am supărat.
Să nu păstrați în inimile voastre
Acele clipe cînd v-am întristat.
Deschideți ușa dragostei creștine!
Rog, ajutați-mi cu Hristos să mă unesc.
Iertîndu-mă, îmi ușurați povara
Și eu vă iert…. căci sincer vă iubesc…
Iertați-mă!!!
Florian TINCU;
Versuri: Autor necunoscut.