Tarabele pieţelor gem în ultimele două săptămâni de un soi tot mai cerut de consumatori, roşiile ţuguiate. Puţini însă dintre cei care cumpără ştiu cât de nocive pot fi acestea pentru organism. Vânzătorii te vor asigura de un singur lucru: că sunt sută la sută româneşti şi că preferă să cultive acest soi tocmai pentru că pe acestea  le cer clienţii, mai ales  vara. Vei mai afla şi faptul că soiul acesta este aproape lipsit de seminţe şi mai potrivit pentru salată decât  celelalte roşii.  Specialiştii ridică însă nişte mari semne de întrebare în privinţa acestui tip de tomate, plecând tocmai de la acest  ţugui, ce de fapt este o malformaţie apărută în urma utilizării în exces a substanţelor  Ethrel şi 2.4-D. Primul, este un stimulent de coacere, despre care se vorbeşte că ar fi folosit ilegal în România. Informaţia este însă doar  pe jumătate adevărată. Marile  nelămuriri apar mai degrabă la cel de-al doilea pesticid, şi mai ales  privitor la întrebuinţarea sa neadecvată. Ethrel ca şi 2.4-D sunt produse care favorizează coacerea rapidă a roşiilor. Ele  sunt permise în Uniunea Europenă, dar  numai în cantităţi foarte mici, şi numai acolo unde culturile sunt verificate, spre deosebire de ceea ce se întâmplă astăzi  în România. Marcel Costache, director general la Institutul de Legumicultură şi Floricultură Vidra (ILFV) declară:

“Anterior apariţiei normelor europene în domeniul agriculturii, Ethrel-ul era la mare căutare, însă se folosea doar pe culturile de tomate destinate industrializării. Însă, inventivi cum sunt românii, deţinătorii de  solarii au constatat că dacă aplici Ethrel-ul, poţi ieşi cu roşiile pe piaţă cu circa 2 săptămâni înaintea celorlalţi, când preţurile sunt mult mai bune. Acest produs a fost însă, interzis. Totuşi, în momentul de faţă nu putem stabili de unde fac ei rost de acest stimulent. Poate găsesc în ţările vecine?’’.

În completarea acestor informaţii vin şi cei din Unitatea Fitosanitară Giurgiu.  Coordonatorul Olimpia Voinea şi inspectorii din acelaşi compartiment aflat în subordinea administrativă a Direcţiei Agricole Judeţene Giurgiu, confirmă faptul că Ethrel nu mai este omologat de la sfârşitul lunii ianuarie 2013, dar că are o perioadă de graţie de şase luni în care mai poate fi comercializat în farmaciile fitosanitare. Trebuie ştiut  însă că din 31 iulie nu se va mai putea comercializa, informaţia fiind verificată în Pest-Expert, un catalog al produselor omologate în România. În ceea ce priveşte locul de procurare a acestei substanţe,  cultivatorii spun că Bulgaria ar fi distribuitorul preferat pentru românii care cultivă roşii, şi în special  hibridul ”Prekos”,  ce dă naştere  roşiilor  ţuguiate.

La acest soi  ţuguiul, denumit  ”mucron”, are în medie circa 3 mm, iar aplicarea  necorespunzătoare a pesticidelor, duce însă la dimensiuni mai mari, evidenţiate. Specialiştii din cadrul compartimentului  Unităţii Fitosanitare Giurgiu recomandă  cultivatorilor să cumpere numai produse omologate, rămânând la alegerea lor  modul de procurare şi întrebuinţarea acestora, una dintre obligaţiile  instituţiei fiind şi aceea de a emite  buletine de avertizare pentru bolile şi dăunătorii specifici. Inspectorii  ne mai precizau  că „producătorii străini sunt mai responsabili şi nu recurg la excese, ei fiind totodată cu mult mai stimulaţi de către stat, spre deosebire de cei români, care nu sunt nici verificaţi şi nici sprijiniţi’’.

Altceva însă  pare să îi intrige pe specialiştii în domeniu (ingineri agronomi), şi anume ultilizarea  2.4.-D, un ierbicid omologat până în 2017.

Dar omologat însă pentru cereale (porumb şi grâu), nu însă şi pentru tomate căci “folosit în exces poate arde planta’’.  În timp ce angajaţii  Unită ţii Fitosanitare sunt de părere să nu mai fie încurajată producţia de import, medicul Gheorghe Mencinicopschi îi contrazice susţinând că “probabilitatea ca legumele şi fructele să fie mai puţin contaminate este doar dacă achiziţionăm produsele din supermarketuri pentru că acestea sunt mai controlate. Din păcate micii cultivatori nu respectă nicio normă fitosanitară (…)’’.  În replică  Olimpia Voinea, coordonator  la US Giurgiu spune: ,,Nu numai că în acest mod  se descurajează producţia autohtonă (n.red – cumpărând produse de import), dar cei din supermarket, de foarte multe ori, cumpără la rândul lor direct de la micii producători. Şi chiar dacă nu ar fi aşa, pretinsul control nu se mai face la intrarea în ţară, atâta timp cât marfa provine din ţări membre ele Uniunii Europene.

Acest lucru se realizează numai atunci când vine din ţări non-U.E. Exemplul Turciei este edificator în acest sens. Controlul se face la intrarea în spaţiul european, iar prima ţară tranzitată nu este, în mod clar, România. Aşa că noi luăm de bună ceea ce controlează alţii…!!!”

Arabella STAN

1 COMENTARIU

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.