(Interviu cu Gheorghe Bușcu, consilier PNL în Consiliul Local Giurgiu)

Ana Magheru:  Ce amintiri vă revin în minte din copilăria dumneavoastră. V-a marcat ceva în acea perioadă a vieții?

Bușcu Gheorghe: „Mi-a plăcut foarte mult să citesc, mai ales cărți de istorie. De asemenea, mi-a plăcut mult matematica, am fost chiar olimpic în perioada liceului. Pot spune că am fost pasionat de matematică. În acest sens m-a marcat și influențat regretatul profesor, Laurențiu Panaitopol. Dânsul a fost cel ce m-a ghidat către matematică. Ca sport, m-a pasionat tenisul de câmp”.

Rep: Când ați hotărât să intrați în politică și de ce?

B.G: „Am hotărât să intru în politică foarte târziu, la un an de la pensionare, adică la 60 de ani. Nu am vrut să intru inițial, pentru că nu am crezut că pot lucra și în politică și în meseria de inginer, așa că am preferat să mă dedic profesiei mele. Sunt membru de partid încă din 2005 în cadrul organizației PNL Giurgiu, dar nu m-am implicat foarte mult până în 2013. Am 8 ani de politică, 8 ani de PNL. Soția a intrat mult mai devreme ca mine în politică având chiar două  mandate de consilier local între 2004-2012. Apoi s-a retras ea și am intrat eu să mă dedic acestei noi provocări, pot spune.”

Rep: Ce ați avea de reproșat politicii și oamenilor politici?

B.G: „Oamenii politici actuali nu sunt aproape de nevoile oamenilor, nu văd problemele „la firul ierbii”, nu sunt atât de implicați și empatici.

În politică, constat că ceea ce se promite nu se realizează. Eu sunt omul cuvântului. Sunt mai de modă veche… promit doar ceea ce pot să fac și spun oamenilor în față dacă nu pot face un lucru. Dacă nu îl pot face, nu mă apuc de treabă.

Cred că interesul de grup sau interesul individual primează în detrimentul interesului național. Acestea sunt printre cele mai mari rele ale politicii noastre. Este un motiv pentru care la 32 de ani de la Revoluție, noi ca neam, încă bâjbâim…

Rep: De ce ați ales liberalismul și nu altceva?

B.G: „Sunt un liberal pentru că mi-a plăcut proprietatea individuală, piața liberă, dezvoltarea economică. Am și o latură socială, sunt un liberalist conservator. În consiliu sunt în Comisia de buget finanțe…A fost un an foarte dificil și din cauza pandemiei cât și datorită faptului că la Primărie am găsit visteria aproape goală. Erau societăți care nu fuseseră plătite de vreun an și jumătate…Încă stăm rău cu banii. De la anul avem însă planuri destul de multe. Bineînțeles, că vom continua proiectele începute. Am contractat un credit la CEC pentru a asigura cofinanțarea proiectelor începute. Avem multe alte proiecte înaintate care sunt în diferite studii de fezabilitate. Sperăm ca de la anul să se vadă și schimbările, iar giurgiuveanul să fie mulțumit de acestea. ”

Rep: Vor avea giurgiuvenii căldură la iarnă?

B.G:Cu siguranță căldura va fi asigurată, prețul gigacaloriei nu vi-l pot spune, căci nu am cunosc detalii. Cred că plafonarea prețului la energie era o soluție mai bună, așa cum au făcut țări ca Spania…”

Rep: Cum vedeți orașul Giurgiu astăzi… Sunteți mulțumit de cum arată el?

B.G: „Nu sunt mulțumit de cum arată orașul, nici  eu și nici colegii sau cei cu care vorbesc despre el. Curățenia este punctul vulnerabil al orașului. Probleme precum lipsa forței de muncă sau personalul insuficient, se  văd foarte bine. Una era să faci curățenie cu 400 de oameni și alta e să faci cu 60-70 , cât dispune la acest moment GSP–ul. Este o mare diferență. Trebuie să găsim soluția ca să mulțumim giurgiuvenii. Cei ce vizitează orașul, din an în an, spun că acesta este mai murdar ca în anii trecuți. Așa cum am spus a fost și încă mai este un an foarte dificil pentru primărie și sperăm ca anul următor să fie mai bun pentru giurgiuveni.”

Rep: Ați lucrat în sistemul de distribuție a energiei electrice… Care credeți că ar fi soluția ca cetățenii să suporte mai ușor creșterile prețului pe facturile din această iarnă. Ne vom întoarce la îndemnul acela dinainte de ’90 cu „mai puneți o pătură pe dvs. și culcați-vă liniștiți…?”

B.G: „În nici un caz nu ne vom întoarce acolo! La nivel european și mondial este o mare problemă cu certificatele verzi. Noi, ca țară, trebuia să avem o politică energetică pentru a dezvolta implementarea soluțiilor verzi, ecologice, energia regenerabilă… Trebuia să fi dezvoltat cele două reactoare de la Cernavodă pentru a elimina ușor, ușor CET-urile pe bază de cărbune și gaz. Mai ales că la nivel european se dorește reducerea noxelor cu 50% până în 2040. Am înțeles că reactoarele se vor face cu Statele Unite, Canada și Franța.

Pe termen scurt este legea consumatorului vulnerabil, chiar dacă, așa cum am mai spus, cea mai bună soluție era plafonarea prețului la energie, la furnizor, pentru o anumită perioadă.”

Rep: Știm că soția dumneavoastră este medic… Cum percepeți măsurile restrictive din această perioadă… Cu ce greșesc autoritățile și unde greșesc cetățenii?

B.G: „Cu siguranță, vaccinarea este cea mai bună soluție. Asta este părerea mea, nu este o lozincă. Consider că autoritățile au greșit în strategia de convingere a populației. Cred că aceste campanii trebuiau să fie mult mai active, mai convingătoare, mai prietenoase. Soluția nu este să le dea neapărat bonuri de masă sau să organizeze loterii de vaccinare. Trebuia să-i convingă, nu să-i oblige să se vaccineze! În Portugalia, unde rata de vaccinare este de aproape 90%, vaccinarea antiCovid s-a înțeles ca și cum s-ar fi făcut vaccinul antigripal. Totul a fost natural. Israelul este la a treia doză și nu mai moare nimeni… Autoritățile au asigurat totul, Centre de vaccinare au existat la tot pasul. Trebuia ca această campanie de vaccinare să nu fie lăsată parcă de izbeliște pe timpul verii…trebuia ca și primarul și preotul fiecărei localități să facă ceva și să pună mâna, să convingă lumea de la țară să se vaccineze.”

Rep: Cum vedeți Giurgiu peste 10 ani?

B.G: „Sunt optimist din fire și-mi doresc desigur ca orașul să arate mai bine, dar îmi doresc să se schimbe ceva, mai mult decât aspectul lui. Trebuie să dezvoltăm orașul, dar fără investiții, economie și locuri de muncă nu vom reuși. Degeaba va arăta frumos pe dinafară, dacă pe interior va rămâne gol. Ar arăta ca o floare frumoasă la exterior, dar fără parfum. Dezvoltarea economică este prioritatea și noi sperăm să atragem câți mai mulți investitori care să ofere oamenilor salarii cât mai bune. Practic, nu prea s-a făcut nimic. Poate și Pandemia a stricat lucrurile. Au existat și investitori care nu au fost mulțumiți de ceea ce le-am oferit noi.

Ideea este dezvoltarea unui Port comercial dincolo de zona ”Prefabricate”. Sperăm să putem implementa acest proiect, este o idee liberală, și totodată să atragem fonduri europene pentru construcția lui. Mai avem și un alt proiect pentru un port turistic, undeva pe lângă insula Mocănașu, iar altul pe lângă bazinul Veriga.

Ne dorim terminarea centurii orașului Giurgiu ca mai apoi să apară și dezvoltatorii, tot așa cum au apărut și pe Autostrada București- Pitești. Am înțeles că lipsa unei centuri a orașului a fost motivul principal pentru care aceștia nu s-au înghesuit să investească aici. Ei își doresc că aibă toate utilitățile, nu să bage bani în aducțiunea de energie și a gazului, la poartă. Cred că peste 5 ani, lucrurile vor sta în cu totul alt fel.

Sperăm ca Portul comercial să fie gata în două mandate, dar despre asta vom mai vorbi cu siguranță”.

Rep: Care credeți ca este rolul esențial al unui consilier?

B.G: „Conform legii, consilierul este cel ce deliberează în acest parlament local… numit Consiliul Local. Nu știu de ce s-a moștenit obiceiul ca noi să votăm proiectele propuse de primar, în loc ca noi să venim cu aceste proiecte. Ar trebui să mai schimbăm și rolul, dar cu condiția ca noi să venim cu propuneri viabile, în spiritul nevoilor cetățenilor giurgiuveni. Nu este de vină primarul, căci nimeni nu a venit cu un proiect de hotărâre. Consilierul poate propune, dar primarul este cel ce inițiază hotărârea. Nu cred să fi fost vreo hotărâre inițiată de vreun consilier , în toți anii în care am fost ales în diverse comisii. Aici trebuie să ne schimbăm noi consilierii și să începem să propunem, nu doar să votăm propunerile altora.”

Rep: Aveți vreun proiect care vă frământă și care ar putea schimba ceva anume în acest oraș și județ?

B.G: „Cred că suntem singurul municipiu de județ care nu are o strategie de colectare și reciclare a deșeurilor. Am externalizat activitatea , încheind un contract cu firma „Rosal”, dar nici ea nu realizează colectarea selectivă. Au pus niște containere, dar nu sunt folosite așa cum ar trebui. Personal, lucrez la o astfel de strategie. Județul are o strategie inițiată și încerc să mă ghidez după aceasta. Am înțeles că mai există o companie nou înființată care dorește să fie cooptată ca partener regional, privind gestionarea gunoaielor. Există sisteme moderne care sunt implementate și la noi în țară. Reforma se face plecând de la un plan… Întâi faci planul, apoi asiguri banii și apoi implementezi. Sunt orașe ca Alexandria sau Slobozia care au realizat astfel de proiecte, orașe care nu sunt cu mult mai mari ca municipiul Giurgiu. Deci se poate, doar că trebuie plan și implicare.

Un alt proiect al meu este reforma aparatului primarului, o restructurare a Primăriei. Trebuie să existe o eficiență mai mare în primărie. Sunt departamente foarte aglomerate și unele unde oamenii stau. Aici trebuie lucrat, astfel încât productivitatea muncii să fie cât mai bună, dar repartizată uniform către toți salariații.

Alt plan este Ghișeul Unic, digitalizarea primăriei care la noi s-a început, s-a terminat, dar nu s-a făcut mai nimic.

Avem nevoie mare de proiecte pe mediu, digitalizare, reformă administrativă, colectare, ce pot fi realizate cu bani europeni. Primăria va asigura doar contribuția, mai ales că avem  șansa ca guvernarea să fie de partea noastră. Unele proiecte au nevoie de cadastrare obligatorie, iar primăria face acest lucru gratuit în urma unei acțiuni demarate de viceprimarul municipiului. În unele proiecte cadastrarea este o condiție absolut necesară în obținerea unor proiecte precum cele din PNRR sau programul Anghel Saligny.”

Rep: Cum vedeți sistemul de educație în Giurgiu… Credeți că avem pe cine să ne bazăm în viitor? Cei mai buni tineri părăsesc orașul… Ce ar trebui făcut pentru a-i reține aici?

B.G:Părerea mea este că nici profesorii nu sunt implicați atât de mult. Poate greșesc, dar nu toți profesorii se implică în procesul de învățământ așa cum ar trebui să o facă. Nu cunosc motivele, dar consider că este un aspect important al rezultatelor slabe obținute de elevii giurgiuveni, în ultimii ani.

Un alt aspect defavorabil este faptul că s-au desființat școlile profesionale. În prezent, președintele CJ Giurgiu a demarat o treabă foarte bună, proiectul învățământului dual. Apropo, la ceea ce vorbeam mai devreme, investitorul vine și caută forță de muncă…Dacă tu nu o ai, pleacă și caută în altă parte… Cu acest învățământ dual poți avea relații cu investitorii astfel încât și ei să se poată implica în acest proces de pregătire a tinerilor.

Avem tineri buni, condiții de învățământ bune, zic eu, dar este foarte important ca școala și părinții să colaboreze mai bine. Dacă fiecare ar înțelege importanța reală a școlii, cu siguranță, și la noi, învățământul ar ajunge la standarde mai ridicate. Susținerea părinților este mai mult decât importantă în mediile rurale.

Se caută meseriile și nu este o rușine să fii tâmplar, electrician sau zidar. Trebuie să îl laud acum și pe Dumitru Beianu, deoarece s-a implicat foarte mult în acest proces de susținere a învățământului dual. La liceul „Nicolae Bălănescu” se va realiza un campus școlar pentru instruirea tinerilor ce merg către școlile profesionale.

Mult timp părinții și-au îndrumat copiii către licee teoretice, ca apoi să urmeze o facultate, însă nu orice copil, să fim sinceri, poate urma o facultate. A existat o concepție, zic eu, greșită a părinților, că orice copil, care poate abia ia bacalaureatul să poată urma o facultate. Consider că era mai utilă învățarea unei meserii, decât terminarea unui liceu, fără bacalaureat luat, în multe cazuri și apoi să stea acasă, pe banii părinților.

Un tânăr, un electrician, care cunoaște o meserie, își găsește mai ușor de lucru decât un tânăr ce abia a terminat un liceu teoretic, fără bacalaureat luat…Avem mentalitatea că toată lumea trebuie să fie șef și că trebuie să muncim cât mai puțin, dar pe bani mulți, bineînțeles”.

Rep: Ce mesaj ați avea pentru concetățenii dumneavoastră, acum, într-o perioadă critică în care stăm cu toții la mâna hazardului și a lui Dumnezeu?

BG: „Să aibă mai mult curaj în a se implica în treburile cetățenești. Eu văd la dânșii o nepăsare, o indiferență. Poate nu i-au convins nici rezultatele primăriei, dar ei nu trebuie să renunțe, trebuie să spună lucrurilor pe nume. Dacă toți ne-am implica și nu am mai sta deoparte, lucrurile s-ar  mișca, cu siguranță, într-o direcție bună. Obiceiul de a merge în mijlocul oamenilor, de a dialoga cu cetățenii trebuie să continue, indiferent de vremuri. A-ți spune cuvântul, cu păreri argumentate, este un mod de progres pentru orice urbe, oricare ar fi ea.

O altă cauză a nepăsării cetățenilor, consider că este lipsa transparenței aparatului administrativ al primăriei și a deciziilor luate. Nu orice proiect afișat, căci așa prevede legea, este și pus în discuție, așa cum ar fi normal. Cred că pentru orice proiect trebuie mers și vorbit cu cei cărora li se adresează proiectul, el trebuie promovat și convinsă populația – cu argumente solide – că el trebuie implementat. Nu facem proiecte, doar de dragul de a le face. Facem proiecte cu oameni și pentru oameni! De aceea colaborarea trebuie să fie mai mare între autorități și cetățenii municipiului.”

Rep: Ce altă întrebare ați fi dorit să vă adresăm, dar nu am făcut-o?

B.G: „Vreau să vă mulțumesc pentru invitație. Aș mai avea de spus că bazinul de înot realizat acum mult, mult timp, dar care nu avea autorizație de la ISU, va putea fi folosit de la anul. Din păcate, la acest moment nu avem bani prevăzuți în buget pentru întreținerea lui. Se vor introduce în planul bugetar al anului următor și va fi un bazin cu intrare publică. Aș mai dori să vă anunț că avem în plan construcția unor secții noi la Spitalul Județean Giurgiu prin zona Vămii Giurgiu. Astfel, se va moderniza actualul spital prin mărirea acestuia. Avem un alt proiect finalizat de plimbări cu vaporașul, dar, culmea încă nu avem prevăzuți bani pentru marinar și nici pentru întreținerea lui.

Proiecte, după cum observați, sunt foarte multe începute, dar nu pot fi finalizate, căci nu au fost gândite toate amănuntele pentru ca ele să și funcționeze.”

I-am mulțumit consilierului Gheorghe Bușcu pentru amabilitatea de a ne răspunde la aceste întrebări, urându-i să aibă puterea și sprijinul oamenilor de lângă el de a duce la bun sfârșit toate proiectele pe care le-a amintit.

(Ana Magheru)