coruptieRomânia are  autostrăzi care se surpă după inaugurare şi care au costat cu mult mai mult decât cele construite în Germania sau în Franţa.

Experţii au demonstrat că nivelul ridicat al corupţiei de la noi scumpeşte contractele atribuite prin procedurile de achiziţie publică,sume importante ajungând în anumite buzunare.

De ce în Germania kilometrul de cale ferată construit este mai ieftin decât în ţara noastră , deşi costul cu forţa de muncă este mai ridicat?

Reprezentanţii Institutului pentru Transparenţă Guvernamentală (GTI) din Budapesta, alături de cei ai Societăţii Academice din România (SAR) au demonstrat că la noi, nu numai  kilometrul de cale ferată construit cu banii publici este mai scump decât în restul UE, dar că  nivelul ridicat al corupţiei creşte valoarea contractelor publice cu aproape 35%.

Cu alte cuvinte, avem cele mai scumpe lucrări şi servicii din spaţiul comunitar, dar şi din Spaţiul Economic European (Islanda, Lichtenstein şi Norvegia), cumpărate din banii contribuabilor. „Nu spunem că nu există corupţie în restul ţărilor, dar corupţia costă mai puţin în ţări precum Danemarca sau Suedia. Corupţia nu poate fi eliminată, dar atât ea, cât şi impactul ei poate fi minimizate. Autostrăzi au fost construite şi în Germania, Spania sau Italia în baza unor contracte atribuite în mod corupt, dar preţul acestora este mai mic decât în România. În plus, acestea sunt de calitate şi sunt construite într-un timp mai scurt”, afirmă reprezentantul GTI, Mihaly Fezekas.

De menţionat faptul că, volumul achiziţiilor publice de anul trecut din România a fost de 14,44 miliarde de euro, din care 12,12 miliarde finanţate din fonduri bugetare şi 2,33 miliarde din fonduri comunitare, conform informaţiilor postate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP).

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, arată că, în procesul de achiziţii publice, corupţia este o sursă de risipă şi de ineficienţă. „Problema nu este partea de legislaţie.Cred că mai degrabă ar trebui să ne focalizăm pe modul în care se aplică legea”, a precizat Bogdan Chiriţoiu. Preşedintele autorităţii de Concurenţă explică faptul că o investigaţie a instituţiei pe care o conduce, ce vizează concurenţa neloială, durează în medie doi ani pentru a fi soluţionată. „Însă, dacă se constată că un contract a fost atribuit în urma constituirii unui cartel, ceea ce a condus la creşterea preţului, autoritatea contractată poate cere daune de la beneficiar, într-un proces civil”, susţine Chiriţoiu.

 Semnale de avertizare pentru eliminarea  Corupției !

Cercetătorii de la GTI au identificat care sunt semnele care ar trebui să-i alerteze pe cei ce se ocupă de eliminarea posibilelor acte de corupţie în procesul de achiziţii publice. Astfel, conform lui Mihaly Fezekas, un indiciu important este primirea unei singure oferte. De aceeaşi părere este şi preşedintele Consiliului Concurenţei: „Atunci când ai un singur ofertant te gândeşti la corupţie şi la modul în care a fost întocmit caietul de sarcini”. De asemenea, o modalitate simplă de a truca licitațiile este evitarea publicării cererii de oferte în jurnalul oficial al achizițiilor publice, informaţia ajungând doar la cine trebuie.

Pe de altă parte, competiția este relativ greu de evitat în cazul unor proceduri de licitație, printre care licitația deschisă, alte proceduri, precum cererile de ofertă, fiind mult mai puțin competitive. Prin urmare, acestea folosesc tipuri de procedură mai puțin deschise și transparente, care ar putea să indice limitarea deliberată a competiției și astfel riscul corupției. Conform ANAP, anul trecut, pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, au fost organizate circa 8.200 de licitaţii deschise şi au fost aproape 14.000 de cereri de ofertă.

Totodată, cercetătorii maghiari spun că atunci când perioada de depunere a ofertelor, adică numărul de zile de la publicarea cererii de oferte și până la depunerea ofertelor este prea mic pentru pregătirea unei oferte corespunzătoare, acest lucru poată să servească unor anumite interese. Şi nu în ultimul rând, dacă timpul acordat deciziei între ofertele primite este foarte scurt sau este prelungit în urma unor dispoziții juridice, și acest lucru poate indica riscul corupției.

Reprezentanţii GTI şi cei ai SAR susţin că, deşi achiziţiile publice reprezintă printre cele mai mari cheltuieli guvernamentale, dar şi zona cea mai coruptă, conform sondajelor, în suplimentul Jurnalului UE pentru achiziţii publice şi pe site-urile naţionale datele nu sunt complete, astfel încât să se vadă clar modul în care a fost cheltuit banul public.

De aceea, cercetătorii GTI au realizat un site, pe baza datelor colectate din fiecare stat membru, http://tendertraking.eu, cu ajutorul căruia se poate estima riscul de corupţie la nivel de contract în fiecare ţară. Cum? Se introduce numele firmei, programul indicând, în funcţie de contractele publice adjudecate, dacă există sau nu suspiciuni.

Nu spunem că nu există corupţie în restul ţărilor, dar corupţia costă mai puţin în ţări precum Danemarca sau Suedia. Autostrăzi au fost construite şi în Germania, Spania sau Italia în baza unor contracte atribuite în mod corupt, dar preţul acestora este mai mic decât în România. În plus, acestea sunt de calitate şi sunt construite într-un timp mai scurt”. Mihaly Fezekas, Institutul pentru Transparenţă Guvernamentală.