Cu toate că procentele s-au îmbunătăţit, în ceea ce privește alfabetizarea funcțională, România rămâne pe ultimele trei locuri când vine vorba despre capacitatea elevilor de 15 ani să înţeleagă ceea ce citesc sau să rezolve exerciţii simple de matematică şi ştiinţe.

În 2015, 39% dintre elevii de clasa a VIII-a, erau analfabeţi funcţional.

În opinia specialiştilor, principala cauză pentru care s-a ajuns la această situaţie este metoda de învăţare bazată pe memorare şi nu pe înţelegerea conceptelor. Aşadar, schimbarea din temelii a programelor şcolare este soluţia pe care o propun specialiştii în politici de educaţie. Însă,  s-ar putea face ceva şi pe termen scurt.

Liliana Romaniuc, Asociaţia Română de Literaţie declară în acest  sens: 

Primii care ar trebui să identifice unde se află elevul sunt profesorii și când spun asta mă refer la profesorii de absolut toate disciplinele. Dacă eu, ca profesor, constat că un elev reține bine informația și o reproduce bine, dar dacă l-am scos în contextul structurat teoretic și l-am dus la altă disciplină sau în viața reală și constat că nu știe să folosească informația respectivă, este un prim semnal că are probleme de înțelegere a textului pe care îl citește sau îl primește, a explicațiilor pe care profesorul le oferă elevilor.

Lucrul acesta îl putem constata de la o vârstă fragedă, din ciclul primar, imediat după ce au trecut de alfabetizarea de bază care înseamnă recunoașterea literelor, a cuvintelor, citirea cursivă, în momentul în care citește o poveste și nu înțelege ce fac personajele din povestea respectivă sau nu reușește să facă legăturile între diferitele momente din povestea respectivă, iată un alt semnal.

(Jurnal)