Fermierii români nu beneficiază de o politică fiscală coerentă care să-i încurajeze să se asocieze şi să se înregistreze fiscal, a declarat luni preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industria alimentară şi Servicii conexe din România – Pro Agro, Emil Dumitru, în cadrul conferinţei „Legume în spaţii protejate”.
Preşedintele Dumitru a menţionat: „Ne tot încurajaţi şi ne vorbiţi frumos despre asociere. Aproape că îmi plăcea ceea ce auzeam legat de asociere, dar lucrurile nu stau chiar aşa. Pentru că în continuare nu avem o politică fiscală coerentă prin care să-i încurajăm pe fermieri, pe legumicultori, să se înregistreze fiscal cu zero taxe, să se poată capitaliza şi, după, statul va putea să strângă mai mulţi bani”.
O altă problemă din sectorul agricol este faptul că statul dă ajutor de minimis atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor fizice înregistrate fiscal, iar un astfel de demers creează o competiţie neloială în piaţă.
„Pentru că unul pleacă cu roşia cu 9% TVA, în timp ce altul pleacă cu normă de venit. Unul plăteşte CASS, iar altul nu plăteşte CASS. Asta este realitatea agriculturii româneşti şi a legumiculturii”, a mai precizat Dumitru, citat de News.ro. care a mai spus că fermierii români nu au avut timp să se capitalizeze.
Preşedintele Pro Agro a subliniat faptul că se vorbeşte despre o legislaţie de încurajare a fermierilor pentru a se asocia. Un exemplu în acest sens l-a reprezentat adoptarea legii cooperativelor, care însă nu fost pusă în practică.
În ceea ce priveşte sectorul de legume, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, Aurel Tănase, susţine că acesta este sectorul cu cele mai mari facilităţi investiţionale din Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. „Trebuie să vedem cum facem, astfel încât în anul 2017- 2018 să putem să prindem cât se poate de multe fonduri şi să pornim nişte acţiuni care să se finalizeze cu rezultate pozitive”, a completat Tănase.
În perioada 2015 – 2020, sunt alocaţi anual 13 milioane de euro din fonduri europene pentru susţinerea cultivării legumelor în spaţii protejate. Însă în 2015, fermierii nu au reuşit să acceseze decât 2,5 milioane de euro din cauza unor neînţelegeri. Potrivit directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom, în România există 7.500 de hectare cultivate cu legume în spaţii protejate, din care 4.000 sunt pentru autoconsum, iar 3.500 de hectare cultivate în scopuri comerciale.
Acesta a mai spus că anul trecut a reuşit să aducă o echipă de la APIA care să vadă condiţiile reale şi pentru 2017 a reuşit să reducă condiţia de eligibilitate de la 1.000 de mp la 300 de mp, astfel încât legumicultorii români să acceseze cât mai mult fonduri europene din suma disponibilă.
(Jurnal)