La sediul Primăriei Giurgiu a avut loc joi, 16 august, cea de a doua conferinţă de presă, de după alegerile locale din 10 iunie, susţinută de noul edil al municipiului. Putem spune, fără a exagera cu ceva, că această conferinţă de presă susţinută la circa 60 de zile de mandat, datorită duratei şi cantităţii de informaţii furnizate, s-a dorit a fi un fel de raport al primarului Nicolae Barbu pentru giurgiuveni. În debutul conferinţei, primarul manager a informat jurnaliştii că „s-a finalizat Masterplanul Euroregiunii Giurgiu-Ruse, masterplan a cărei parte finală s-a semnat pe 11 august. S-a stabilit cu acest prilej profilul investiţional, cu 10 direcţii de dezvoltare, fiecare având câte 7-10 proiecte distincte. Am recurs la această acţiune, spunea edilul municipiului, deoarece Giurgiu, cu cei circa 60.000 de locuitori, nu avea şanse să acceadă la fonduri europene pentru proiecte mari. Nici Ruse, cu circa 150.000 de locuitori, nu avea şanse prea mari. Din acest motiv am creat această colaborare prin care sperăm să atragem fonduri europene. Acest masterplan a fost practic demarat prin 2007, dar iată prinde viaţă în aceste zile. Şi acest proiect, ca şi cel care priveşte strategia Dunării, va pleca tot din Austria, ţară care este interesată de el, fiind totodată şi cel mai mare investitor din România. Deci, acest masterplan va prinde viaţă tot cu ajutorul a 2-3 mari firme austriece care sunt interesate deja de investiţii în această zonă, a mai spus Nicolae Barbu.

Vom avea al doilea port  şi un nou pod peste Dunăre

În strategia de dezvoltare a municipiului Giurgiu sunt prevăzute proiecte îndrăzneţe, care stau în atenţia Primăriei şi a noului primar. Portul de la Dunăre, care urmează a fi înfiinţat, ca şi cel de al doilea pod peste Dunăre sunt doar câteva dintre ele, spunea recent primul edil al municipiului. Studiem ca noul pod să fie prevăzut pentru circulaţia unui tren de mare viteză, deci vom investi împreună cu bulgarii aici, ca să atragem şi investiţii dinspre Bucureşti. „Se lucrează la PUG-ul pentru Bucureşti, iar la acest proiect care vizează dezvoltarea zonei metropolitane lucrează şi mulţi giurgiuveni. Am luat legătura cu ei şi vă pot spune că aceştia doresc să dezvolte zona metropolitană a Capitalei spre Giurgiu, vedeţi şi viitorul aeroport de la Adunaţii Copăceni. Proiectele acestor studenţi şi arhitecţi pot fi văzute la Galerile de artă Silvia Jelescu din Giurgiu. Sigur, sublinia Nicolae Barbu, unele din ele sunt futuriste, privesc viitorul Giurgiului de peste 20-30 de ani, dar nu se ştie niciodată. Mi-aş dori ca o parte din Giurgiu să arate peste ani aşa”.

Se scumpeşte apa potabilă

Începând cu data de 1 septembrie, a precizat, în cadrul conferinţei lunare de presă, primarul Nicolae Barbu, S.C. Apa Service Giurgiu scumpeşte preţul apei potabile. Este necesară această majorare de preţ deoarece în 2007 s-a plecat pe un plan de afaceri care prevede dezvoltarea municipalităţii. Preţul apei potabile s-a stabilit deci în urmă cu 5 ani. Deşi este un preţ normal, din păcate Apa Service nu încasează la timp toţi banii de la consumatori. În luna septembrie, societatea, care s-a modernizat între timp şi a construit şi staţii de epurare, cu fonduri europene, trebuie să returneze o parte din aceste credite. Staţia de epurare de la Giurgiu, pusă în funcţiune recent, a costat mult, iar acum când mai şi epurează apa uzată solicită costuri şi mai multe. Este necesar să mărim preţul apei deoarece şi staţiile de pompare sunt mari consumatori de energie, apa fiind furnizată din puţuri de mare adâncime. Solvenţii şi aditivii, care se consumă la tratarea şi epurarea apei înainte de deversarea ei în Dunăre costă şi ei, sunt monitorizaţi tot timpul, altfel staţia nu poate funcţiona în parametrii normali. De la 1 septembrie, noul preţ al apei potabile va fi de 2,7 lei pentru o mie de litri de apă, faţă de 2,2 lei cât era până acum. Noul preţ, spunea primarul Nicolae Barbu, va crea o problemă mai mare cetăţenilor care locuiesc la curte, deoarece aceştia folosesc apa şi la stropitul curţii şi la udatul grădinilor.

Preţul gunoiului menajer  s-ar putea reduce

Sunt în discuţii avansate, spunea Nicolae Barbu, primarul municipiului, cu Financiar Urban Piteşti, societatea care se ocupă de colectarea gunoiului menajer şi de curăţenia oraşului. Sunt nemulţumit de gradul de curăţenie şi de cum arată Giurgiu. Studiez contractul cu ei în amănunt, deoarece susţin că au primit cu 40% mai multe străzi decât li s-a precizat iniţial. Este posibil să asistăm chiar la o reducere a preţului la gunoi, care în prezent pentru locuitorii de la bloc este de 9 lei de persoană lunar, iar pentru cei de la case de 13 lei. La anul vom negocia noul preţ care trebuie să fie mai mic, deoarece, chiar dacă este influenţat de cel de acum, nu se va mai transporta la Bucureşti. Dealtfel, a mai spus Nicolae Barbu, o firmă din Germania este interesată să colecteze gratuit gunoiul din Giurgiu, pentru a-l transforma în biomasă folosită la fabricarea energiei electrice. Îi aştept să vină cu proiectul care prevede înfiinţarea unei uzine şi vom găsi soluţii. Ei fabrică utilaje pentru producerea energiei electrice şi deci au tot interesul

să-şi dezvolte activitatea. Oricum, de la 1 ianuarie 2013 gunoiul se va ieftini, sper ca preţul să ajungă la 5-6 lei de persoană/lună pentru cei care stau la bloc şi la 8 lei pentru cei de la case. Pentru că nu toţi giurgiuvenii plătesc lunar gunoiul, studiem posibilitatea ca din 2013 fiecare om să plătească o taxă modică pe habitat, taxă care să fie încasată de Direcţia de Impozite şi Taxe. Este necesar să găsim soluţii întrucât acum de la 60.000 de locuitori, doar 30.000 au contracte cu Financiar Urban, şi numai 15.000 de giurgiuveni plătesc lunar gunoiul!

Dezinsecţia la ţânţari-operaţiune reuşită

Tăiatul ierbii şi dezinsecţia la ţânţari a fost o altă activitate aflată pe agenda Primăriei Giurgiu. Primarul Nicolae Barbu a mai declarat că „Acţiunea de tăiere a ierbii va continua şi în această lună şi sper s-o finalizăm până la 31 august. A fost o operaţiune vastă, deoarece nu se făcuse de mult, şi în plus am tăiat iarba şi de pe spaţiile care nu ne aparţin, exemplu în zona gării, din dorinţa de a arăta oraşul bine. Prima operaţiune de dezinsecţie la ţânţari a fost o reuşită. Acum am început dezinsecţia la sol, din păcate aceasta nu se poate face când sunt temperaturi peste 25 de grade Celsius. Avem substanţă suficientă, vom deratiza şi subsolurile şi scările blocurilor şi spaţiile verzi din jurul acestora. Din 2013 vom acţiona ca la carte la capitolul ţânţari, vom efectua câte 3-4 stropiri anual”.

Şoseaua Bucureşti va avea o înfăţişare modernă

Amenajarea peisagistică a şoselei Bucureşti, de la intrarea în municipiu şi până la Teatrul Tudor Vianu ne preocupă pe toţi salariaţii Primăriei în mod deosebit, a spus edilul Nicolae Barbu. Aici vor fi plantate flori decorative, care vor fi schimbate o dată sau de două ori pe an. „Studiem şi nivelul de luminozitate, şi se pare că stâlpii ornamentali nu sunt eficienţi pe o şosea cu deschidere mai mare de 7 metri. Până acum am toaletat o parte din copaci, la solicitarea poliţiei, şi vom continua acţiune, pentru îmbunătăţirea iluminozităţii şoselei pe timp de noapte. Pe această şosea studiem şi proiectul trecerilor de pietoni, traversarea de către om să se facă într-un fel de zig-zag, în aşa fel încât omul să aibă tot timpul maşina care vine în faţa ochilor.

Parcările în spic vor prinde şi ele viaţă în acest an, şi sper că şi o parte din peisagistica cu flori, a subliniat Nicolae Barbu, precizând că noul director al Societăţii de peisagistică, de carieră militară, îi întăreşte convingerea că şi în acest sector a început să se instaureze disciplina.

Statuia lui Mihai Viteazul  părăseşte trotuarul

Arhitecţii Primăriei, împreună cu arhitectul Tibi Florescu, de origine giurgiuveană, rector al Academiei de Arte Bucureşti – a precizat în conferinţa de presă de joi, 16 august, primarul Nicolae Barbu – au hotărât că statuia marelui voievod Mihai Viteazul nu are ce căuta în mijlocul străzii, pe soclul din sensul giratoriu. În timpul mersului, din viteza autoturismului, turiştii nu-l pot vizualiza.

Întrucât a ieşit autorizaţia de construcţie şi proiectarea este gata, în maxim două săptămâni, statuia se va amplasa pe un suport oval în Parcul Mihai Viteazul. Noul proiect costă un miliard de lei, soclul statuii va fi din travertin, se va realiza în trepte, în aşa fel încât turiştii să poată urca pe el şi face fotografii. Soclul din sensul giratoriu, a spus Nicolae Barbu, se va demola. Aici se va înfiinţa o zonă verde şi se vor pune flori.

Cetatea lui Mircea şi tradiţionala Farfurie vor prinde din nou viaţă

În jurul Turnului cu ceas din centru municipiului avem, sublinia recent Nicolae Barbu, o jumătate de farfurie. Întrebarea care se pune este ce facem cu restul?  Arhitecţii Primăriei studiază posibilitate ca în anii următori să se desfiinţeze zidurile de la parterul blocului care momentan găzduieşte Galeriile de artă şi astfel să se poată face joncţiunea şi cu cealaltă parte din tradiţionala farfurie, care dăinuie peste ani în această zonă, porţiune ce poate fi sesizată cu uşurinţă şi acum. Astfel se vor pune în valoare şi clădirile din zonă: Meteor, Preşul Roşu etc. În acest mod turiştii care vor veni în Giurgiu vor putea admira Cetatea lui Mircea cel Bătrân, obiectiv care a fost deja acceptat în lista monumentelor de interes naţional, şi va primi fonduri în vederea refacerii din temelii. De la Cetatea lui Mircea cel Bătrân turiştii vor ajunge pe o pasarelă la Schitul Sfântul Nicolae, apoi pe o altă pasarelă în Parcul Alei. În acest parc, a mai spus în cadrul conferinţei de presă a Primăriei Giurgiu, Nicolae Barbu, se va construi o scenă pentru concerte în aer liber în zona fântânii. Manifestări culturale se vor organiza pe viitor şi în interiorul Cetăţii lui Mircea cel Bătrân, cetate ce va fi înconjurată de un şanţ cu apă, ca pe vremuri. O înfăţişare nouă va avea şi pietonala Mircea cel Bătrân, care va aduce turiştii la Biserica Grecească, Turnul cu ceas, Farfurie, Piaţa Centrală şi Strada Gării, aceste zone constituind, alături de Parcul Mihai Viteazul, zonele care se vor dezvolta din punct de vedere turistic.

Poliţia locală şi cimitirele dau bătăi de cap primului edil

La nivelul municipiului, efectivele Poliţiei locale sunt insuficiente. Avem, spunea Nicolae Barbu, doar 17-20 de poliţişti de teren şi echipe de intervenţie formate din două persoane, în loc de cinci! Se impune să avem şi echipe de asigurarea ordinii în oraş, acum oamenii au fost în concedii pe 2011 şi 2012, dar până la finele lunii voi reorganiza acest serviciu. La cimitire ne confruntăm cu probleme grave, unele sunt moştenite, altele apar acum. Încerc cu Poliţia locală să stopez furturile şi vandalismul, dar este foarte greu. La Cimitirul Sfântul Haralambie se impune să avem o echipă de intervenţie la fiecare înmormântare! La clopot, stă un individ dubios care dacă nu îi dai 50 de lei nu te lasă să tragi clopotul! Când intră în biserică un mort, nu ştii care este alaiul mortuar din cauza cerşetorilor! Este tragic ce se întâmplă aici-împărţeala se dă la oamenii curaţi nu la oricine! Persoanele care muncesc la curăţenia în cimitire sunt insuficiente, la 2.000 de morminte avem un singur om! Va trebui să punem de la anul o taxă modică de curăţenie, de 10-15 lei, ca în Bucureşti şi să mai angajăm oameni. Cimitirul Smârda are 12.500 de morminte, acelaşi număr îl găsim şi la Sf. Haralambie, iar la cimitirul Sf. Gheorghe Nou sunt 4.300 de morminte, iar curăţenia este asigurată doar de un om- este imposibil aşa ceva- pentru curăţenie trebuiesc forţe sporite. Acum am făcut curăţenie în cimitire cu oamenii Primăriei, dar pentru viitor trebuie să facem angajări speciale, a conchis Nicolae Barbu.

Heliade CĂLIN

1 COMENTARIU

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.