Primăria Giurgiu, obligată ”să țină în viață” un eșec numit TRACUM SA!

În urmă cu ceva timp pe ordinea de zi a sedinței Consiliului Local a fost inserat  spre aprobare un proiect de hotărâre privind majorarea capitalului social al Societății Tracum.

Ce este Tracum SA?

Păi ce să fie…S.C. TRACUM S.A. Giurgiu este societatea de transport public local din municipiul Giurgiu, înregistrată la Registrul Comertului cu nr. J52/192/1998.

Obiectul ei de activitate cuprinde:

• transport urban călători; • activitate service la autovehiculele din dotare;• parcare auto și service utilitare; • transport ocazional persoane în țară; • activități de recuperare și refolosire a diverselor piese și materiale rezultate din casări sau alte procese tehnologice.

Orice giurgiuvean rațional, citind istoricul acestei societăți înființată  încă din 1998,  realizează că de câțiva ani buni societatea este total inutilă giurgiuvenilor și că nu mai are nicio legătură cu activitatea pe care trebuia să o desfășoare inițial.

În primul rând ”dIn cauza” faptului că transportul public, urban,  în Municipiul Giurgiu este asigurat astăzi de către societatea ” Liber Trans”.

Cele 13 autobuze ( număr cu ghinion!) achiziționate de Primăria Giurgiu, prin fondurile a trei proiecte de mobilitate urbană ce vizează coridoarele central, estic şi vestic ale municipiului, în prezent sunt ”garate” în Zona Liberă, după cum mărturisea recent și primarul Municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu, care se vede obligat să găsească o soluție pentru a-i da o utilitate acestui mort, moștenit la preluarea mandatului.

Pe lângă precizările făcute de primul edil, într-o emisiune a postului local de televiziune, șefa Direcţiei Programe Europene, Ianca Meca, a explicat la rândul ei, ce anume a condus la această întârziere și motivul pentru care autobuzele nu sunt puse în funcţiune:

Autorizaţia pentru întregul coridor vestic a fost obţinută, mai puţin pentru autobaza Tracum, respectiv staţia ( n.red.- alimentare cu gaz comprimat natural), întrucât autobaza nu putea fi autorizată de către ISU, decât în momentul în care câştigătorul licitaţiei avea produsul, pentru că se autorizează pe produs şi nu pe caracteristicile pe care noi le-am dat în caietul de sarcini. A fost exclusă din autorizaţie toată autobaza, nu numai staţia – a explicat dumneaei.

 Decizia nu a fost a noastră, pentru că din discuţiile purtate cu colegii de la urbanism, s-a ajuns la concluzia că se dă autorizaţie pentru tot ce înseamnă străzi, mai puţin platforma betonată şi staţia în sine (alimentare cu gaz comprimat natural), urmând ca în timpul execuţiei, entitatea câştigătoare să înceapă lucrările conform planificării pe care am făcut-o de comun acord şi de comun acord cu poliţia. Între timp, au făcut comandă de staţie, pentru care au solicitat apoi aviz ISU. Am vorbit cu colegii de la Urbanism, am redepus documentaţia, cu completările pe care ni le-au cerut (…), Urmează să fie eliberată autorizaţia – a mai precizat Ianca Meca .

Concluzionând, am putea spune, citându-l pe nenea Iancu Caragiale , că avem autobuze, ”însă ele lipsesc (de pe traseu) cu desăvârșire (!)” Pentru că, la acest moment, cu ele se pot ”juca” cei câțiva angajați ai Tracum, doar prin curte, ca să aibă rulaj și să rămână funcționale.

 Blocajul constă în faptul că aceste microbuze sunt  alimentate  cu gaz comprimat natural ,  iar stația ce trebuia să le alimenteze  nu este încă finalizată. Așa cum menționa și primarul Anghelescu  în România există doar două stații de alimentare CNG,  construite în urmă cu 4 sau 5 ani, iar între timp normele de autorizare și de funcționare au fost modificate. ”ISCIR-ul, care este un organism ce autorizează, nu a scos însă nici până în ziua de astăzi normele acestora”! La noi ca la…nimeni!!

Așa că acestui fiasco total, încă i se caută soluții, având în vedere că eșecul unei astfel de achiziții ar atrage după el returnarea banilor primiți din partea Comunității Europene. Aici e dandanaua!

În consecință, pierduți în explicații, teorii, caiete de sarcini, dar mai ales neputința de a acționa coerent și eficient, Primăria Giurgiu a  fost nevoită să majoreze recent, capitalul social cu suma de 593.000 de lei, bani cu care trebuie să plătească operatorului privat pentru ”asigurarea” transportului cetățenilor”, la care se adaugă salariile celor care ”se joacă”, periodic, așa cum precizam, cu cele 13 autobuze, ca să nu ruginească!

Tot acest  tablou sumbru ne demonstrează deocamdată că suntem campioni la căutat soluții, însă mai putin la identificarea lor, dacă socotim că din luna noiembrie 2020, ne aflăm în aceeași dramatică situație.

Dramatică pentru că – așa cum subliniam –  fără o soluție viabilă, adecvată acestui cadru, vom fi obligați, într-un final, să returnăm banii primiți din partea CE.

Promitem că vom urmări cu interes destinul acestui proiect, o grea moștenire pentru actualul primar al Municipiului,  mulțumindu-ne deocamdată să fluierăm a pagubă, refrenul unei cunoscute melodii:  ”Cine-o fi de vină”, cine o fi greșit…! știm  

(Cityzen)