Joi, 7 iunie, în Sala de conferinţe a Ateneului „Nicolae Bălănescu”, Centrul Cultural Local „Ion Vinea” şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) a organizat o comemorare cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la deportările din Giurgiu. La această acţiune, desfăşurată chiar în momentul închiderii acestei ediţii, au participat ca invitaţi intelectuali de seamă din Bucureşti şi din Giurgiu. Dintre aceştia amintim pe: medicul Cosmin Budeancă- Cercetător IICCMR, Michaela Ghiţescu- redactorul şef al revistei Memoria, Doina Jalea-editor la Editura Curtea Veche, Octav Bjoza-preşedintele AFDPR, Mihai Lungu-preşedintele AFDPR Bucureşti, cercetătorii locali de la Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” şi specialişti de la Arhivele Naţionale-Filiala Giurgiu. Moderatorul acestei mese rotunde, ne spune profesorul Virgil Peţanca, directorul Centrului cultural local „Ion Vinea”, a fost profesoara giurgiuveancă Lăcrămioara Stoenescu autoarea cărţii „Copiii duşmani ai poporului”, a piesei de teatru radiofonic „Am fost duşman al poporului” şi a mai multor articole de specialitate publicate în ziare şi reviste, articole care evocă deportările din perioada anilor 1952-1954.  Lăcrămioara Stoenescu şi-a dedicat mulţi ani din viaţă acestor cercetări urmare a faptului că este fiica unui deportat din Giurgiu. Această comemorare, spune Virgil Peţanca, se referă la deportarea unui număr de 823 de giurgiuveni care au fost consideraţi, la vremea respectivă, de regimul comunist duşmani ai poporului. Cei 823 de giurgiuveni proveneau din familii de: deţinuţi politici, foşti comercianţi, industriaşi, chiaburi, basarabeni, aromâni şi ţigani. Aceştia au fost deportaţi în 47 de localităţi din ţară sub pretextul construirii Podului Prieteniei. Cu şapte ani înainte, prin 1945 alţi 17 etnici germani din Giurgiu fuseseră trimişi pentru cinci ani în Dombas, la „munca de reconstrucţie” – sintagmă care disimula adevărurile despre lagărele de muncă din fosta URSS. La acţiunea de azi, 7 iunie, spune Virgil Peţanca mai participă şi un număr de 15 giurgiuveni, dintre cei care au fost deportaţi în perioada respectivă şi care au reuşit să supravieţuiască tuturor vicisitudinilor vremii. Acţiunea a debutat cu masa rotundă moderată de Lăcrămioara Stoenescu; urmată de vizionarea unei inedite expoziţiei de carte şi fotografie pe aceeaşi temă; şi vizionarea unei hărţi cu localităţile în care au fost deportaţi cei 823 de giurgiuveni. Programul a continuat cu audierea piesei de teatru radiofonic „Am fost duşman al poporului” – autor Lăcrămioara Stoenescu – piesă care are în distribuţie nume grele ale teatrului românesc Maia Morgenstern, Eugenia Bosânceanu, Manuela Hărăbor etc. Manifestările s-au încheiat cu un bufet suedez, prilej de socializare a celor 15 supravieţuitori giurgiuveni şi de depănarea unor amintiri mai mult sau mai puţin haioase.

Heliade CĂLIN

1 COMENTARIU

  1. Cartea „Copii-dusmani ai poporului”, de Lacramioara Stoenescu, Editura Curtea Veche 2007, Bucuresti, care a fost tradusa in 2014 de Mauro Barindi in limba italiana va fi prezentata pe data de 11 si 12 mai la Salonul de carte italian in cadrul Targului de carte de la Torino- Italia. Vor fi prezenti autoarea, traducatorul si publicul roman si italian.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.