
Într-o carte scrisă despre patima suporterilor argentinieni este descris faptul că un suporter al echipei Boca Junior după moarte, la cererea sa expresă, a fost înmormântat înfășurat în steagul echipei ce îi era adversară cruntă în Campionat în care juca echipa sa favorită.
Suporterul, spune autorul cărții, dorise acest lucru cu gândul că în acest mod va crea impresia că a îngropat și unul dintre suporterii adversarilor echipei sale favorite.
Iată patima cu care argentinienii trăiesc fotbalul pe stadioane. Iată de ce probabil Dumnezeu a îngăduit marți seară, ca o echipă a Nigeriei, cea mai tânără de la acest Mondial, ce merită numai cuvinte de laudă pentru prestația sa, să învingă , răsplătind astfel speranțele celor 50.000 de argentinieni ce au cântat 94 de minute ”Vamos Arhentina”, pe stadionul din Sankt Petersburg. Iată ce înseamnă acest sport pentru un popor care ca și Brazilia , Spania sau Anglia, fotbalul face parte din viața lor. Un sport care nu îi adună nicodată pe stadioane pentru a se încăiera, pentru a se brusca până la sânge, cu jandarmii, pentru a vandaliza mobilierul pus la dispoziție de organizatori.
Suporterii în afara granițelor, au alt mod de manifestare decât acela de a fi grobian cum se întâmplă pe stadioanele noastre. Mă aflam la un ”il classico” ( Real Madrid – FC Barcelona). La un moment dat un susținător al Realului, întârziat , a încercat să ia loc alături de susținătorii Barcelonei.
Recunoscut de unul dintre fanii Barcei , omul nu a fost călcat în picioare, așa cum s-ar fi întâmplat probabil la un derby Steaua -Dinamo, ci doar fluierat și condus, civilizat, de un suporter barcelonez într-o porțiune neutră a stadionului. Iată ce înseamnă respect pentru fotbal…!
Întorcându-mă la seara de marți, aș spune că un Mondial fără o Argentina ar fi fost cu siguranță mult mai sărac și mai puțin atractiv.
Un Mondial care nu ar mai fi avut , cu siguranță, la fel de mult farmec fără geniul cristianelor și a golurilor ”de pus în ramă” ale lui Lionel Messi. În concluzie nu ne rămâne să spunem decât : Mulțumim Argentina, mulțumim Nigeria, mulțumim Cerului că există fotbal!
(Florian Tincu)