Primul român condamnat pentru terorism a primit daune de 3.000 de euro de la CEDO pentru că a fost închis în condiții necorespunzătoare  la Penitenciarul Giurgiu.

După cum constatăm trăim într-o lume a paradoxurilor, unde drepturile unora încalcă flagrant drepturile altora, iar legea devine tot mai absurdă si diametral opusă în contextul  normelor morale. Un exemplu în acest sens îl constituie cazul lui  Dragoș Ciupercescu, primul român condamnat pentru terorism,  după ce în 2002 a rănit cinci elevi de la liceul ”Jean Monnet” cu o grenadă

El  a câștigat procesul contra statului român la CEDO.

Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului a decis ca statul român să-i plătească lui Ciupercescu 3.000 de euro pentru că acesta a fost închis în condiții necorespunzătoare în penitenciarele Giurgiu și Jilava.

Ciupercescu a fost condamnat definitiv în 2007 la 18 ani de închisoare de către Înalta Curte. Este a treia cauză în care CEDO obligă statul român să-i plătească daune pentru că a fost deținut în condiții improprii.

În precedentele cauze pușcăriașul a primit despăgubiri de 17.000 de euro.

Pe 6 noiembrie 2002, Dragoș Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața Liceului „Jean Monnet” din Capitală una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi și degradând unele bunuri. Pe 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee frecventată din Parcul Cișmigiu, dar care nu a explodat.

Magistrații militari arătau atunci că, în ambele cazuri, acesta a urmărit uciderea unor persoane prin detonarea muniției respective.

În perioada detenției deținutul a făcut plângeri legate de condițiile improprii ale detenției sale, invocând supraaglomerarea și lipsa încălzirii în închisoarea din Giurgiu, în ianuarie 2009, iar apoi la închisoarea Jilava, unde a fost transferat în ianuarie 2015.

Judecătorul a decis în favoarea lui Ciupercescu, însă nu a stabilit nicio compensație. Ca urmare a plângerii privind supraaglomerarea, el a fost încarcerat într-o celulă mai spațioasă din Jilava, în luna martie 2015.

Ciupercescu s-a plâns totodată instanțelor civile că a fost expus la fum de țigară în timp ce a fost transportat la audierile curții în dosarul său și în timp ce aștepta la sălile de judecată; de faptul că nu a putut comunica online cu soția sa care locuia în Italia; și de faptul că trebuia să informeze autoritățile asupra tuturor membrilor familiei pe care dorea să îi sune, argumentând încălcarea confidențialității convorbirilor telefonice.

Curtea i-a respins toate plângerile, cu excepția celei cu privire la comunicarea online, unde a recunoscut o încălcare a drepturilor acestuia, din lipsă de reglementări în acest sens.

Pe baza articolului 3 care face referire la tratamentul inuman sau degradant din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, domnul Ciupercescu s-a plâns de condițiile detenției sale din închisorile Giurgiu și Jilava.

A fost constatată încălcarea acelui articol în cazul detenției de la Giurgiu și Jilava în perioada iulie 2012 – martie 2015. Decizia: 3.000 euro”, potrivit unui comunicat de presă de marți pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Ciupercescu a fost angajat, în perioada 6 ianuarie 1997 – 1 martie 1999 pe baza unui contract, ca militar în cadrul unei unități aparținând Ministerului Apărării, cu gradul de caporal, fiind concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În februarie 2007, Ciupercescu a fost condamnat la 18 ani de detenție de către ÎCCJ, sentința fiind definitivă. În 2016, magistrații Tribunalului Ilfov au admis, solicitarea de eliberare condiționată făcută de acesta.

(Jurnal)