Din ce în ce mai multe cadre medicale părăsesc spitalele pentru un loc de muncă cu mult mai bine plătit în străinătate. La rândul său, Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu se confruntă în continuare cu lipsa unor medici specialişti, el putând deveni foarte curând neatractiv  chiar şi pentru medicii rezidenţi. Iată câteva din concluziile celor doi invitaţi ai unei recente  emisiuni („Ce-ar mai fi de spus”), difuzată în fiecare zi de luni pe postul „TV Muntenia”, şi realizată de jurnalistul Florian Tincu. Cei doi invitaţi (dr. Pick Ladislau – şeful secţiei de Terapie Intensivă din Spitalul judeţean de Urgenţă Giurgiu şi dr. Bogdan Hurmuz, medic de  urgenţă), au vorbit pe şleau despre exodul masiv al medicilor către state din Europa, nu din dorinţa de a trăi mai bine ci din disperarea de

a-şi achita datoriile către bănci şi a-şi întreţine familia. Dintr-un studiu statistic, de la începutul anului şi până în prezent, din cei 72.000 de români plecaţi pentru un loc de muncă în străinătate, peste 8.000 au semnat contracte de muncă în domeniul medical.

Intitulată „Cod roşu în sănătate”, emisiunea a încercat să răspundă la întrebarea “de ce pleacă un medic sau asistent să muncească în altă ţară?”  Doctorul Bogdan Hurmuz – ce  actualmente lucrează la un spital universitar de stat din Anglia – a declarat că, în timp ce în România abia îşi asigura existenţa alături de soţia sa (medic ca şi el ), şi cei doi copii, imediat ce ajuns în Anglia i s-a oferit un salariu de 3000 de lire (echivalentul a circa 120.000.000 de lei!) cât şi cazare şi hrană. „Mai mult decât atât. În România este aproape imposibil pentru un tânăr medic să continue să înveţe, costurile fiind greu de acoperit. În Anglia, statul însă te încurajează să înveţi, finanţându-te tot timpul”, a declarat Bogdan Hurmuz.  Întrebat care ar fi cea mai mare problemă a Spitalului Judeţean Giurgiu, dr. Pick Ladislau a răspuns că ea constă în lipsa unor medici în anumite specialităţi, dar mai ales teama că medicii rezidenţi ce lucrează acum pe secţii, la finalul facultăţii vor dori, la rândul lor, să plece în străinătate. „Diferenţele imense dintre sistemul de sănătate din România şi cel din străinătate nu se datorează numai sărăciei, ci mai ales unui prost management al resurselor pe care le avem. Nu sunt de acord ca CNAS-ul să finanţeze un experiment cu un transexual – cum s-a întâmplat de curând în România – în loc să ajute cu un rinichi, sau o inimă un pacient care stă disperat pe lista de aşteptare de mai mulţi ani”, a spus dr. Pick. După ce a mulţumit Clubului Rotary, din care şi el face parte, pentru sprijinul dat secţiei pe care o conduce, pentru recenta contribuţie la modernizarea acestei unităţi, dr. Pick  a dorit să mărturisească un vis al său legat de  realizarea la  Giurgiu a unei secţii „în care să putem preleva organe pe care ulterior să le putem grefa celor care au atâta nevoie de ele, pentru a-şi putea continua viaţa”. Abordându-se tema relaţiei pacient – medic – Casă de Asigurări de Sănătate, dr. Hurmuz a subliniat faptul că în timp ce în străinătate sumele colectate de la cetăţeni,  de către Casele de Asigurări de Sănătate,  ajung în Sănătate, în România aceşti bani, după ce ajung în contul CNAS, sunt direcţionaţi spre acele zone pe care le doresc cei ce se află la putere. Doctorul Pick Ladislau a criticat existenţa Caselor paralele de Sănătate, considerându-le nişte căpuşe care mai mult încurcă lucrurile decât să le simplifice, respingând ideea că la această dată în România titularizarea unor medici pe posturi se mai face politic, evident excluzând cazul managerilor de spitale. Cei doi invitaţi au considerat nişte exagerări ale presei faptul că astăzi în România bolnavii sunt lăsaţi să moară pe stradă, considerând că aceste incidente se întâmplă datorită unor disfuncţionalităţi ale sistemului, a unei lipse de comunicare între anumite compartimente. Cei doi au fost de acord că cine studiază şi lucrează în afara graniţelor ajunge să fie foarte bine pregătit. În privinţa viitorului Spitalului Judeţean de Urgenţă, care a primit până la finele acestui an gradul III de clasificare, dr Pick s-a arătat sceptic privind menţinerea acestei clasificări. Întrebaţi ce se va întâmpla – după părerea lor – cu cei care au plecat deja din ţară şi dacă există speranţa de a reveni, cei doi invitaţi au fost de acord cu faptul că acest lucru se va întâmpla numai dacă guvernele care vor veni vor investi masiv în sistemul sanitar, astfel încât aceştia să-şi  poată exercita  profesia de medic la nivelul celui din străinătate, cât şi pentru un salariu la fel de motivant.  Din păcate, preşedintele României explică în direct telespectatorilor că, prin reorganizarea unităţilor medicale, cei 2000 de medici scoşi anual din facultăţi ar putea avea destule locuri de muncă neînţelegând faptul că medicii pleacă nu pentru că n-ar avea unde lucra, ci din cauza subfinanţării sistemului de sănătate şi implicit din cauza salariilor de doi bani. Întrebaţi cum cred ei că va arăta sistemul de sănătate în România, respectiv în judeţul Giurgiu, peste cinci ani, cei doi medici au conchis că el va arăta la fel, dacă nu cumva chiar mai prost.

La scurt timp după emisiune am aflat că, în timp ce la nivel naţional numărul  de paturi de spitalizare este de 6,02 la mia de locuitori, media la Giurgiu e doar de 3 la mie!!

JGR