fratesti

Începând cu 16 iulie, toate gropile de gunoi neconforme cu legislaţia europeană vor fi închise, potrivit obligaţiilor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, potrivit calendarului stabilit pentru închiderea etapizată a gropilor de gunoi neconforme cu normele europene de mediu, alte 78 de depozite municipale vor trebui să îşi sisteze activitatea în cursul acestui an. De la 1 ianuarie 2009, la groapa de gunoi a municipiului Giurgiu nu s-a mai aruncat un gram de deşeu menajer, toate gunoaiele din oraş fiind depozitate la Groapa de la Vidra sau de la Glina, în judeţul Ilfov. Acest lucru se face în schimbul sumei de trei miliarde de lei vechi, sumă pe care Primăria Giurgiu o achită zilnic. Totodată, în paralel cu închiderea etapizată a gropilor de gunoi, autorităţile locale trebuie să înceapă construcţia unor depozite ecologice de deşeuri, care să respecte standardele europene de mediu.

 

 

„Nu vreau groapă de gunoi!”

 

 

Hărmălaie, cetăţeni nedumeriţi, oficialităţi, lume pestriţă, poliţişti, jandarmi, mascaţi şi destui gură cască. Cam acesta a fost „decorul” adunării populare de sâmbătă, 28 martie, la ora prânzului, din comuna Frăteşti. Imediat după ora 10.00, în sala Căminului Cultural au început să se adune sătenii, pentru a dezbate o problemă spinoasă a judeţului: Depozitul ecologic de deşeuri menajere, sau, mai pe înţelesul tuturor, „groapa de gunoi”. Din păcate, discuţiile – care s-ar fi dorit civilizate – au degenerat, invitaţii (primarul comunei Frăteşti, Marian Cărăţeanu, viceprimarul comunei, Boboc Pompiliu, viceprimarul municipiului, Constantin Preda, coordonatorul proiectului, Nina Carmen Crişan, proiectantul Mircea Ionescu) neputând aproape scoate un cuvânt. Alterarea atmosferei s-a produs chiar din primele momente ale „şedinţei” erijaţi, ad-hoc, în „liderii” de opinie ai celor câteva zeci de oameni, Victor Ioaniţescu şi Ileana Anin (aceasta din urmă o mai veche cunoştinţă a cititorilor noştri, ea fiind promotoarea scandalului de vânzare de copii al cărui protagonist a fost primarul comunei Daia, Ionel Moroacă) au monopolizat toate discuţiile. De fapt, discuţiile cu pricina au fost doar acuzaţii, nefondate în vreun fel… Pure speculaţii, menite a-i întărâta – cum ne declarau autorităţile comunei – pe locuitori compromiţând un proiect de multe milioane de euro. În timp ce mare parte a participanţilor avuseseră întâlnire cu Bachus înaintea adunării populare, alţii au preferat să poarte în piept un manifest pe care scria „Nu vreau groapa de gunoi!”. Întrebaţi de ce nu doresc realizarea obiectivului în comuna Frăteşti, câţiva dintre protestatari au răspuns sec: „D’aia!” (Fără vreo referire la comuna care poartă acelaşi nume).

 

„Înarmat” cu un dosar voluminos, Victor Ioaniţescu a preluat „conducerea” şedinţei, acuzând permanent Primăria comunei şi autorităţile judeţului de faptul că ar avea „afaceri murdare” cu anumite personaje, inclusiv cu primarul municipiului, Lucian Iliescu. Numele unora dintre aşa zişii „afacerişti” nu au fost date în vileag „în plenul şedinţei”, acest lucru întâmplându-se abia la două zile după adunare, la sediul redacţiei noastre.

 

 

Acuzaţii… Acuzaţii

 

 

„Nu s-a organizat niciodată nimic, nicio adunare a oamenilor din Frăteşti, pentru ca cei care coordonează proiectul legat de groapa de gunoi să ne explice despre ce este vorba”, şi-a început Victor Ioaniţescu „pledoaria”, uitând, se pare, de Adunarea populară organizată în data de 3 iunie 2007 în aceeaşi sală a Căminului Cultural, adunare având aproape acelaşi „scenariu” cu cel din 28 martie. „Există un proces verbal – a continuat Victor Ioaniţescu – al unei adunări, la sediul Casei de Cultură „Ion Vinea”, la care au participat numai angajaţi ai Consiliului Judeţean, Direcţia Finanţelor Publice şi Primăria Municipiului Giurgiu. Ba, a mai participat şi un poliţist de frontieră, care face afaceri imobiliare în comuna Frăteşti. Ceea ce nu ştiu cei care au comandat rapoartele şi studiile pentru groapa de gunoi este că, la 200 de metri de locaţia stabilită, izvorăşte un izvor de apă plată, Duduita, cu un debit de peste 15 l/sec. Faptul că respectivul proces verbal este un fals grosolan îl demonstrază inexistenţa unei precizări legate de locul de încheiere al acestuia, iar cele patru tabele anexate aşa-zisului proces verbal nu au nici antet, nici CNP-ul participanţilor, şi nici alte date de identificare. De asemenea, nicio înştiinţare despre desfăşurarea unei asemenea adunări nu a fost afişată în comună!” ne spunea Ioaniţescu. În cadrul discuţiei avute cu acesta, el a „deconspirat” numele ofiţerului angajat al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, ca fiind angrenat în afaceri imobiliare. La scurt timp după discuţia avută cu Victor Ioaniţescu, am obţinut confirmarea conducerii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, că persoana în cauză există, şi este salariat al instituţiei amintite. Cel „acuzat” a afirmat însă că este o eroare faptul că numele său ar fi apărut ca  reprezentant oficial al firmei SC ODEM INVESTEMENT SRL, prima proprietară a terenului pe care urmează să se construiască depozitul ecologic solicitând, totodată, să nu îi fie publicat numele. „Singura legătură între familia mea şi firma aceasta este tatăl meu, care s-a ocupat de obţinerea PUZ-ului pentru construirea unor locuinţe în zonă” ne-a spus acesta. Pentru că vreme îndelungată cei de la firmă nu au demarat lucrările, se pare că acestora le-a fost anulat, de către consilierii locali din comuna Frăteşti, dreptul de a mai construi ansamblul de locuinţe”, a mai precizat poliţistul de frontieră.

 

Revenind la şedinţa din data de 28 martie, Victor Ioaniţescu a mai afirmat: „…dacă la adunare nu au fost prezente decât câteva zeci de persoane, se datorează faptului că primarul Marian Cărăţeanu şi viceprimarul Boboc Pompiliu i-a ameninţat pe beneficiarii de ajutor social din „Ţigănie” (n.n. – un cartier al comunei Frăteşti) că li se va sista acest drept.

 

 

„Mata unde ai toaleta, tataie?”

 

 

La adunarea populară din comuna Frăteşti, toată lumea a avut câte ceva de spus, doar cei care fuseseră invitaţi să explice de fapt ce este cu groapa de gunoi nu prea au avut prilejul de a fi ascultaţi. Mai mult, se pare că unii dintre participanţii din public au venit cu lecţia bine învăţată, pentru că, în momentul în care unul dintre invitaţi încerca să ia cuvântul, din sală izbucneau huiduieli pe care cu greu le puteau opri oamenii legii prezenţi şi ei la Căminul Cultural. Totul părea o scenă din „O scrisoare pierdută”. S-a dorit în mod expres ca preşedintele Consiliului Judeţean, Dumitru Beianu, pe care unii spuneau că “l-au ales”, să vină şi „să dea socoteală, să explice cum e cu depozitul de gunoi, să spună de ce să fie construit la Frăteşti şi nu în altă parte!”. După ce a fost redus la tăcere, înainte de a se urca în maşină, părăsind adunarea, viceprimarul Constantin Preda a reuşit să îşi câştige totuşi un adept al proiectului, printr-o singură întrebare: „Mata unde ai toaleta, tataie? În curte, nu-i aşa? Şi apa o scoţi de la fântâna din curte, şi uite că încă te ţii bine… La fel merge treaba şi cu groapa asta de gunoi!” Numai că, din păcate, doar moş Ancu, cel căruia i s-a adresat viceprimarul municipiului, a auzit explicaţia, restul consătenilor săi fiind mult prea ocupaţi cu huiduiala, la adresa oricui: oficiali prezenţi, forţe de ordine…

 

 

Ce nu ştiu şi pierd frăteştenii…

 

 

Văzând că dialogul cu cetăţenii a eşuat, viceprimarul Boboc Pompiliu a ţinut ca măcar prin intermediul publicaţiei noastre să explice oamenilor cum stau lucrurile cu depozitul ecologic: „Terenul pe care urmează a fi amplasat Centrul de management integrat al deşeurilor – parte a proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Giurgiu” este domeniul public al municipiului Giurgiu, fiind dobândit în urma schimburilor de teren făcute între municipalitate şi proprietarii din zonă. Centrul de management integrat al deşeurilor va fi amplasat în tarlaua 41, parcela 97/3, cu o suprafaţă de 16,44 ha, distanţele până la cele mai apropiate aşezări fiind de: 4,73 km faţă de satul Frăteşti, 5,06 km faţă de satul Bălănoaia, 5,22 km, respectiv 5,98 km faţă de satul Daia, compus din două corpuri, unul adiacent DN5 şi altul la vest de DN5, la nord de calea ferată Giurgiu – Grădiştea în dreptul Primăriei Daia. Reconsiderarea amplasamentului pentru construcţia depozitului de deşeuri – locul solicitat de protestatari fiind la circa 20 de km de Frăteşti, în locul numit Padina Stoeneştiului – va duce indubitabil la pierderea finanţării investiţiilor din fonduri europene, valoare estimată la aproximativ 30 de milioane de euro.

 

La întocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător s-a avut în vedere analizarea următoarelor componente de mediu: aer, apă, sol, biodiversitate, peisaj, radiaţii. Astfel, lucrările se vor realiza în etape, impactul generat fiind minim. Se va efectua o monitorizare permanentă a emisiilor şi controlul factorilor de mediu. Incinta viitorului depozit va fi împrejmuită, încă din faza incipientă de construcţie, cu o perdea vegetală de protecţie, ce va izola de mirosuri şi de zgomot comunitatea locală. Pânza freatică şi apele subterane vor fi protejate prin impermeabilizarea bazei depozitului la nivelul standardelor europene, iar calitatea apei va fi permanent monitorizată. Gazele cu potenţial exploziv, produse de fermentarea deşeurilor, vor fi colectate şi neutralizate prin ardere. Nu va fi permisă depozitarea deşeurilor periculoase, a celor lichide, explozive, corozive, oxidante, inflamabile sau spitaliceşti, deşeurile reciclabile urmând a fi recuperate şi revalorificate. De asemenea acest proiect cu adevărat de anvergură va crea un număr însemnat de locuri de muncă, într-o comunitate în care, din 2.500 de persoane apte de muncă, abia dacă sunt 10% angajaţi. Totodată, se pot crea şi noi oportunităţi de afaceri, pe care, din păcate, oamenii din comună nu le-au mai auzit în timpul adunării generale de sâmbătă, ocupaţi fiind cu întreruperea fără motiv a alocuţiunilor oficialilor”. Întrebat de reprezentanţii presei dacă are cunoştinţă câţi oameni au la ora actuală un loc de muncă, Victor Ioaniţescu ne-a răspuns: „Nu ştiu, nu mă interesează acest aspect. Mai bine să nu aibă unde munci, decât să fie la gunoaie! Pe mine mă interesează să nu se facă groapa la Frăteşti, şi sunt în stare să merg chiar şi la Bruxelles ca… să opresc acest proiect!!!”  La un asemenea răspuns comentariile sunt de prisos.

 

 

Au cuvântul specialiştii

 

 

„Din punct de vedere tehnic, ne spunea reprezentantul proiectantului, Mircea Ionescu, depozitul ecologic va prezenta un maximum de siguranţă fiind compus din trei celule, construite deasupra nivelului terenului, şi delimitate cu diguri perimetrale realizate din sol argilos. Celulele de depozitare vor fi dotate cu un sistem de impermeabilizare a bazei, sistem de drenaj şi colectare  a levigatului şi a apei pluviale, şi, de asemenea, cu sistem de impermeabilizare a suprafeţei după încetarea depozitării. Capacitatea depozitului va fi de aproximativ 800.000 mc, iar perioada de operare de 20 de ani. Perioada estimată de derulare a investiţiei este de 24 de luni. Zona tehnică, a cărei suprafaţă totală este de 37.000 mp, va cuprinde: accesul în depozit (poartă, clădire recepţie, parcare), cântar-pod basculă, staţie de spălare a vehiculelor, clădire administrativă incluzând birouri, laborator, toalete; staţie de sortare, staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile, staţie de epurare a levigatului, sistem de colectare şi ardere a gazului de depozit.”

 

Viceprimarul Boboc Pompiliu ne spunea că deşi li s-a propus frăteştenilor ca, un număr de 15 reprezentanţi ai comunităţii să se deplaseze, pe cheltuiala integrală a Consiliului Judeţean, la Piatra Neamţ, la un depozit asemănător cu cel ce va fi realizat la Frăteşti, pentru a se clarifica toate nelămuririle cu privire la construcţia şi exploatarea unui asemenea depozit ecologic, Victor Ioaniţescu şi Ileana Anin s-au opus, propuneri, ştiind, probabil, că oamenii neinformaţi sunt cel mai uşor de manipulat”.

 

 

Amenzile vor fi suportate de autorităţile locale

 

 

La finele acestei acţiuni nereuşite primarul comunei – Marian Cărăţeanu –  a dorit să menţionaze faptul că: „Obligaţiile privind gestionarea deşeurilor prin închiderea vechilor gropi şi realizarea depozitelor revine, în primul rând, autorităţilor locale. Instrumentele financiare de care dispun administraţiile locale în acest sens sunt fondurile alocate acestui sector sau finanţarea europeană ce poate fi primită până în anul 2013. O asemenea finanţare este pe cale de a fi pierdută la Frăteşti din cauza a doi oameni care nu vor sau au interes în a nu vrea să afle ce înseamnă, de fapt, o groapă de gunoi ecologică. Am mai aflat că în opinia Ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, problema gropilor de gunoi este una gravă, iar penalităţile impuse de Uniunea Europeană nu se mai negociază. De altfel, Nemirschi consideră că numai 80% din totalul gropilor de gunoi comunale vor fi închise până la data de 16 iulie 2009, ceea ce va atrage, cu siguranţă, declanşarea procedurii de infringement (amendare)”. Se pare că ministrul ar mai fi declarat că va încerca să obţină o păsuire pentru acest termen, dar „cu Uniunea nu se discută!”. Potrivit aceluiaşi Nemirschi, neînchiderea gropilor comunale şi a celor 68 de depozite municipale până la sfârşitul anului înseamnă plata unor amenzi de 200.000 de euro pe zi către bugetul european. „Nu înţeleg de ce trebuie să plătim toţi românii pentru cei care nu-şi rezolvă problemele. De aceea, am discutat cu ţări precum Italia şi Grecia, care au avut probleme în sectorul deşeurilor, şi vom transfera către autorităţile locale sumele datorate la bugetul Uniunii”, preciza decurând  Ministrul Mediului.

 

 

Contestăm, contestăm, contestăm…

 

 

Înainte de plecarea din Căminul Cultural din Frăteşti, doi cetăţeni ne-au înmânat câte o bucată de hârtie pe care scriseseră câteva întrebări, pe care nu au mai apucat să le pună celor prezenţi, astfel că ne-au rugat să găsim spaţiu pentru a le publica, în speranţa că vor primi vreun răspuns.

 

„Încălcarea prevederilor legislaţiei româneşti – Constituţia României – Autorităţi comunale şi orăşeneşti art. 121, punctul 2, şi Prefectul – art.123, punctul 4. Încălcarea legilor 544/2001, 215/2001, Legea privind protecţia mediului, prin modul cum au acţionat cele trei consilii: judeţean, municipal şi comunal Frăteşti vis-a-vis de participarea cetăţenilor la luarea unor decizii privind problemele de mediu. De ce ARPM Piteşti nu a prezentat de la Consiliul Judeţean înştiinţare despre contestaţiile cetăţenilor? De ce memoriul locuitorilor adresat Ministerului Mediului a fost plasat la ANPM? Care este instituţia superioară?” semnat Bică.

 

„Stabilirea locaţiei PUZ „Centru de management integrat al deşeurilor” în zona DN 5B km 14 încalcă prevederile şi directivele UE. Argument: la ce distanţă se află acest centru faţă de construcţiile şi fermele agricole din fosta fermă a IAS Giurgiu? – 500 m! Ce statut au terenurile fermei Frăteşti, intravilan sau extravilan? Fermele din această zonă constituie o microaşezare umană în care lucrează oameni, locuiesc şi unde se cresc numeroase animale (50.000 – 70.000 de păsări, vite cornute mari, porci). De ce Consiliul Local Frăteşti a anulat Hotărârea nr. 22/27 iulie 2007 privind PUZ şi Certificatul de urbanism al SC ODEM INVESTMENT SRL aparţinând unor cetăţeni israelieni? De ce terenurile respective au fost trecute în proprietatea Primăriei Giurgiu? În ce condiţii s-a făcut acest transfer de proprietate?” – (Ştefan Florea Licuş, învăţător pensionar)

 

Toate aceste întrebări şi-au găsit după cum aţi sesizat răspuns în declaraţiile primarului şi viceprimarului comunei Frăteşti în cele două ultime numere ale publicaţiei noastre.

 

Oana Călin