Giurgiu este cel mai vulnerabil judeţ, necesitând intervenţii strategice pentru a-şi redresa scorurile slabe la capitolele mediu, educaţie şi populaţie – aceasta este concluzia desprinsă la ultima ediție a programului ”cu apele curate”.
Este o realitate tristă constatată în mod oficial, în cadrul celei de-a treia ediţii a evenimentului Congresul Dunărenilor.
„Giurgiu nu este din păcate un oraș și un județ care de-a lungul timpului să apară în exemplele de bună practică, fie la nivelul dezvoltării economice și sociale , la nivelului de pregătire profesională sau alte domenii în care să excelăm. Evident că sperăm ca situația să se schimbe pe toate palierele, însă până atunci din nou suntem în topul celor mai mizerabile județe dintre cele care străbat Dunărea. Astfel că în privința colectării deşeurilor reciclabile în judeţele aflate de-a lungul Dunării, realizat în parteneriat cu Ecoteca, a arătat că în cazul județelor Constanţa şi Galaţi se remarcă performanţe economice şi educaţionale notabile, în timp ce Giurgiu este cel mai vulnerabil judeţ, necesitând intervenţii strategice pentru a-şi redresa scorurile slabe la capitolele mediu, educaţie şi populaţie. În 2024 s-a efectuat, în cadrul Reţelei Comunitare Cu Apele Curate, o cartare a malurilor râurilor şi au fost identificate peste 60 de depozite ilegale de deşeuri pe Dunăre şi pe afluenţii săi”, a declarat Marta Popescu, coordonatorul programului „Cu Apele Curate”.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) are în plan, pentru acest an, finanţarea unui program care să facă apele României mai curate, iar printre beneficiari se vor afla inclusiv comunităţile dunărene, a anunţat ministrul de resort, Mircea Fechet, în cadrul celei de-a treia ediţii a evenimentului „Congresul Dunărenilor”.
„La scară macro, Dunărea este văzută ca frontieră de stat, cale navigabilă, resursă piscicolă, sursă de energie, lichid de răcire sau canal de deversare. De pe Via Danubiana propunem o privire de aproape. Pentru că Dunărea, cu oamenii şi cu tot ecosistemul ei natural şi cultural, este spectaculoasă pe fiecare din cei peste o mie de kilometri pe care ni-i oferă, nu doar în defileu sau în deltă. Via Danubiana este în acelaşi timp un companion de drum pentru cei dornici să descopere locuri noi şi o invitaţie de bun venit din partea localnicilor bucuroşi de oaspeţi”, a subliniat Teodor Mitrana, preşedintele Asociaţiei MaiMultVerde.
Sursa: Media fax