Am inițiat, împreună cu Diana Buzoianu, un proiect de lege prin care reglementăm regimul fiscal pentru nomazii digitali.

Nomazii digitali sunt persoanele care lucrează de la distanță, prin internet, și călătoresc în același timp.

Ne-am propus asigurarea unui tratament fiscal avantajos al veniturilor obținute de aceștia pe perioada în care se află pe teritoriul României. Obiectivul este ca țara noastră să beneficieze de cât mai multe resurse financiare aduse direct în economie prin prezența cât mai multor nomazi digitali aici, în România.

Nomazii digitali pot relansa comunități aflate în dificultate. În 2013, Senderiz era o localitate spaniolă aproape abandonată, dar a fost readusă la viață după ce doi antreprenori au înființat un centru pentru nomazii digitali. Asta a permis reconstruirea clădirilor abandonate și sprijinirea proiectelor locale.

De asemenea, nomazii digitali pot lărgi posibilitățile financiare ale unor localități. Orașul Bansko din Bulgaria este o stațiune de schi care atrage turiști iarna, dar vara se lupta să atragă vizitatori. Apariția spațiului de lucru pentru nomazii digitali din Bansko a schimbat lucrurile. Localitatea are încasări pe tot parcursul anului, datorită nomazilor digitali care o vizitează, iar mulți dintre ei aleg să stea mai mult.

În România, regimul fiscal al nomadului digital nu are până la acest moment o reglementare expresă prin raportare la prevederile Codului fiscal. Nomazii digitali sunt incluși, practic, în categoria persoanelor fizice nerezidente din punct de vedere fiscal.

Actul normativ pe care l-am inițiat stabilește că organul fiscal nu poate atribui rezidența fiscală română unei persoane cu viza de nomad digital chiar dacă are o locuință pe teritoriul României, în temeiul unui contract de închiriere sau comodat.

Nomadului digital i se poate aplica tratamentul fiscal favorabil pentru maximum 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Astfel, un nomad digital este scutit de plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din afara României, dacă nu este prezent în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Această facilitate exista și până la acest moment, însă lipsa unui regim juridic fiscal aplicabil nomadului digital, precum și riscul aprecierii organului fiscal referitoare la existența unui centru al intereselor vitale pe teritoriul României al nomadului digital reprezentau dezavantaje care nu permiteau României să devină un stat prietenos cu nomazii digitali.

Pe perioada celor 183 de zile, nomazii digitali vor fi scutiți de la plata contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) și de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Obținerea vizei de lungă ședere de către un nomad digital presupune în mod obligatoriu ca acesta să prezinte dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României şi cu acoperire în cuantum de cel puţin 30.000 de euro.

Pe de altă parte, nomadul digital va continua să plătească CAS în statul său de rezidență, ceea ce impune prevederea expresă a scutirii de la plata CAS în România, atâta timp cât acesta obține o viză de lungă ședere pentru alte scopuri și locuiește maximum 183 de zile pe teritoriul României”.

(Gabriela Horga – Deputat PNL de Giurgiu)