De mai multă vreme, este știut că multe dintre universitățile din România s-au transformat în adevărate fabrici de diplome. Profesorii sunt mai puțin interesați de cunoștințele acumulate de cursanți ci mai degrabă de taxele plătite de aceștia care le asigură câștiguri substanțiale. Ba mai mult studenții se plâng deseori, tacit, că sunt nevoiți să cumpere cărțile editate de profesori chiar dacă nu le folosesc, sau se dovedesc fără valoare didactică, din teama de a nu se încărca cu restanțe.
Iată de ce, că învață sau nu, majoritatea termină facultatea ajungând ulterior să facă altceva decât profesiile pentru care s-au pregătit. Asta îi împiedică pe angajatori să le ofere un loc de muncă, din cauza lipsei de abilitățile în domeniul în care ei au urmat cursuri de specialitate. E un paradox, dar asta este realitatea!
În consecință, datele comisiei Europene arată că doar un sfert dintre studenți ajung să practice meseria pentru care se pregătesc în facultate. În același timp, cele mai multe șanse la angajare le au cei care termină o specializare medicală (peste 40 la sută).Cele mai puține șanse de angajare le au tinerii care învață științe sociale.
De vină, spun specialiștii, sunt universitățile care nu țin cont de cerințele de pe piața muncii, atunci când își pregătesc specializările.
Numărul mic al absolvenților de universități care ajung să lucreze în domeniul pentru care s-au pregătit nu este dat doar de problemele sistemului de învățământ. Mulți tineri sunt împinși de părinti către anumite facultăți care nu corespund cu ce vor să facă ei în viitor.
La Giurgiu, tinerii ne declarau că doar politicul le mai oferă din când în când, celor care termină o facultate, șansa de a ocupa o funcție în care să dovedească abilitățile deprinse în facultate, restul fiind nevoiți să fugă către Capitală sau să plece peste graniță unde vor accepta munci necalificate, sau în cel mai rău caz se vor consola cu un post de lucrător comercial sau de vânzător în Municipiu, după cum ne spunea un absolvent de ASE, ce a fost nevoit, din cauza situației materiale precare din familie să opteze pentru o astfel de variantă.
(Jurnal)