dscf1806

Altădată unul dintre cele mai bune drumuri de legătură între judeţele Giurgiu şi Teleorman, la această dată DN5C s-a transformat în coşmarul oricărui şofer. Dacă în toamna anului 2009 doar câteva spărturi obligau participanţii la trafic la reducerea vitezei şi la ocolirea, cu prudenţă, a gropiţelor, acum ceea ce anul trecut era o distracţie („lecţii de poligon”, le numeau şoferii), au devenit un adevărat coşmar. După iarna grea care cu chiu cu vai s-a dat dusă de la noi au rămas în urmă cratere care, pe alocuri, măsoară doi metri în lungime şi cel puţin 25 – 30 de centimetri în adâncime. De asemenea, unii şoferi mai glumeţi au spus că acele cratere sunt, de fapt, mai multe gropi unite într-una singură, reuşind să stabilească şi cele mai periculoase zone: între localităţile Slobozia şi Malu, în dreptul Primăriei comunei Malu, între Malu şi Vedea (la „Sistem”, cum este cunoscută zona de către localnici), în câteva puncte pe raza comunei Vedea, şi în apropiere de comuna Bujoru. E drept, cam pe toată lungimea lui DN5C se „lăfăie” o sumedenie de gropi, dar cele menţionate sunt cele mai periculoase pentru maşină. „Am sudat de două ori, am pus şi întărituri, dar tot degeaba, nu rezistă la craterele din şosea!”, spunea, necăjit, unul dintre transportatorii care efectuează curse de persoane pe ruta Giurgiu – Alexandria. S-a ajuns, în aceste condiţii, ca un traseu ce era parcurs, în medie, în 15 minute, să fie parcurs într-un timp aproape dublu! Din păcate, pe lângă nervii întinşi la maxim ai şoferilor şi ai călătorilor, mai este pusă în pericol şi sănătatea acestora, vibraţiile şi şocurile repetate suportate de organism, în special al celor care fac zilnic naveta pe acest drum, pot afecta coloana vertebrală.

Din păcate, autorităţile care au în grijă acest drum – Compania Naţională de Autostrăzi, Drumuri şi Poduri – susţin că nu mai au fonduri pentru reparaţii ale drumurilor naţionale, pentru că majoritatea sumelor alocate anului 2010 au fost, deja, epuizate pe perioada deszăpezirilor. În aceste condiţii, le propunem acestora realizarea unei hărţi – ce să poată apoi fi descărcată pe aparatele GPS – cu marcarea tuturor gropilor de pe DN5C, cu actualizare automată, ţinând cont de faptul că la câteva zile apare o nouă groapă în asfaltul acestui drum naţional.

Lăsând gluma la o parte, ar fi vremea ca cei care au „trecere” pe la Ministerul Transporturilor şi la alte foruri specializate – aici îl nominalizăm pe preşedintele organizaţiei judeţene a PD-L, deputatul Bogdan Cantaragiu, care nu o dată a menţionat faptul că ar avea uşa deschisă la ministrul Berceanu – să ia „taurul de coarne” şi să ia o măsură, măcar de plombare, dacă nu de reparaţie capitală, a DN5C. Un atu în plus l-ar avea atunci când va merge în vizită la socrii săi, din judeţul Teleorman, pe un drum pe care ar scurta câteva zeci de kilometri faţă de ruta actuală pe care o foloseşte domnul Cantaragiu.

Pentru detalii tehnice legate de eventualele lucrări care ar trebui sau ar putea fi făcute pentru remedierea situaţiei DN5C, ne-am adresat specialiştilor din cadrul Direcţiei Judeţene de Transport, Administrare Drumuri şi Control Trafic Giurgiu, care ne-au declarat: „Pentru remedierea situaţiei, pe moment, ar fi necesară o îmbrăcăminte asfaltică şi plombare cu mixtură caldă, soluţie ce ar rezolva, pe termen scurt, problema. Dar, pentru o lucrare aşa cum este nevoie, se cere, neapărat, realizarea unui covor asfaltic. Şi, pentru ca, în eventualitatea reparării acestui drum, pe viitor să fie evitate neplăcerile de acum, ar fi bine ca administratorii să nu mai folosească sare, duşmanul principal al asfaltului, la operaţiunile de deszăpezire”.

Cu puţin timp înainte de închiderea ediţiei, am primit de la senatorul Cezar Măgureanu promisiunea că va acţiona şi în Parlamentul României pentru remedierea acestei situaţii, prin interpelări adresate ministrului transporturilor, Radu Berceanu.

Oana CĂLIN